Colonia de Jos din Vulcan nu este doar sub vremuri, ca mai tot ce este în ţara asta, ci şi sub gunoaie. Gunoaie cu care cei care vieţuiesc aici au fost nevoiţi să înveţe să trăiască în bună vecinătate.

 

Gunoaiele astea, 

care, pentru amărâţii din colonie, fac deja parte din decorul cartierului, îţi sar în ochi de cum treci podul de peste linia de cale ferată care duce la Preparaţia Coroeşti. Încep imediat pe dreapta, pe tăpşanul folosit, o vreme, ca punct de tranzit al reziduurilor menajere din oraş, în drumul lor spre rampa de gunoi. Mai e, după asta, grămada de gunoi de la capătul celei de-a treia străzi, tot de pe mâna dreaptă. Vreo câţiva băieţi, văzându-mă că mă uit la gunoaie prin vizorul aparatului foto, s-au făcut mai aproape. Mi-au spus că da, e gunoiul pus de oamenii de pe strada aceea. Ei au contracte la gunoi, că doar a venit la fiecare acasă, să le facă, dar cu ridicatul lor e mai greu. Nu se face cu anii. Poate numa’ la alegerile viitoare, a strigat unul dintre ei.

 

Mai sunt ele câteva grămezi 

de gunoi babane şi mai încolo, numai că aşa cum este cea din apropierea fostului Competrol rar mai vezi. La câţiva metri de ultimele case de colonie, e durere, nu alta. Te uiţi şi nu-ţi vine să crezi. E un adevărat câmp de gunoaie: PET-uri, resturi menajere, gunoaie de toate felurile, ce mai atâta vorbă. Zici că acolo-i groapa de gunoi a Vulcanului.  În afara câtorva câini şi a ţigănuşilor care se joacă prin zonă, nu cred  să mai aibă careva curaj să-şi facă drum prin el. 

 

Cam asta-i treaba

cu gunoiul din Colonia de Jos a Vulcanului. Care, sunt sigur, nu se va rezolva curând. Eu nu bag mâna-n foc că toţi de acolo plătesc ridicarea gunoiului menajer. Dar nu se cade ca, pentru unii, să sufere şi cei care scot banii pentru serviciul acesta făcut de firma de specialitate. Dacă dau un termen la care colonia va fi scoasă de sub asediul gunoaielor? Nu. Dacă, totuşi, ar trebui s-o fac, l-aş spune pe acela pomenit de băiatul despre care v-am spus ceva mai sus. La alegerile locale din 2012.