Aforisme pe scoarţă de copac 

l Nu vedea lucrurile în negru. Doar parţial color.

l Fosta nevastă i-a trimis o scrisoare. Pe fosta adresă. 

l Vecinul l-a înjurat de mamă. De tată

n-avea cum, că era copil din flori. 

l Amândoi au petrecut în luna de miere. Deşi această lună nu era trecută-n calendar.

l Şi-a propus să-şi ia ochelari. Nu vedea bine relaţiile nevestei lui cu ceilalţi bărbaţi. 

l Soţia l-a înşelat cu unu… cu altu’ şi tot aşa, până la etcetera. 

l Numai la nunta de argint a realizat că soţia lui era o fată de aur. 

l Nu. Din cele cinci feminine doar una îi era soţie. Restul erau pieze rele.

l I-a spus „pa şi n-am cuvinte”. Deşi câteva cuvinte mai avea. 

l Îi plăcea să facă autostopul. Dar numai cu maşini extra. 

l Şi-a luat un ruj care nu se ia. Da’ i l-a luat unul. 

l Nevastă-sa era o femeie grea. De cap.

l A constatat că ecoul seamănă cu nevastă-sa. Pleca dar se întorcea întotdeauna la el. 

 

Dialoguri dialogate 

A cânta, cântare 

- Nevastă-ta ştie să cânte la ceva, Ioane? 

- Da. La tobă…

 

Despre cai şi conturul lor

- Ioane, tu te pricepi la cai?

- Da, Mărie… ştiu să-i desenez. 

 

Chemarea chemărilor

- Ioane, cum te cheamă pe tine? 

- Păi, cum să mă cheme? Mama îmi dă telefon, aia mică mă fluieră şi nevastă-mea îmi trimite vorbă…

 

De ţânut minte

- Mărie, tu ţâi la vecinu’?

- Da, bărbate, tot ce nu pot ţâne în casă. 

Despre jucat 

- Ioane, tu joci la Loto?

- Eu joc numai la horă, Mărie!

 

Despre copii şi felul lor de-a fi 

- Ioane, îţi plac copiii? 

- Vai, Mărie! Ce, mă crezi pedofil?

 

Maxime şi cugetări aproape mişto 

l Număr, deci exist! 

l „Blondele trişează întotdeauna!” a constatat o brunetă bine. 

l Poştaşul bate întotdeauna de două ori. Nu s-a specificat, însă, pe cine. 

l Nu toţi au buzunarele goale. Câte unii îşi mai ţin mâinile în ele.

l Şi-a pus busuioc în păr. Tocmai i se terminase şamponul. 

l N-a trecut niciodată pe roşu. Deşi era daltonist. 

l Avea un ochi albastru şi unul verde. De nehotărâtă ce era. 

l La început a pierdut cheile. Abia apoi şi maşina. 

l Nu-i plăcea berea. Nici ei de el. 

l Avea vise colorate. De nevastă-sa. 

l Când a văzut-o a rămas fără cuvinte. I le subtilizase, probabil.

l „Cauza conta” îşi zise el, punând efectul de-o parte. 

l „Stăm rău cu natalitatea!” a constatat el, punând, cu grijă, prezervativele în buzunar. 

l Nu era prea sigur: preţurile erau prea mari sau banii prea mici? 

l Se zicea, despre el, că umblă cu vorba. Cu cine să umble şi el săracul?

l S-a însurat a patra oară. Cu aceeaşi femeie. 

l Nu-i plăcea adevărul. Prea era direct. 

l Gândea mult. Din păcate, rar. 

 

Epigrame pe jumătate 

Trece mândra, trece şesul…

Numai ce-o apucă stresul. 

 

Badea nu mai are somn 

… Că-l făcuse una somn. 

 

A furat cât a putut…

Şi a putut cât a vrut.

 

Mândra mea e mai focoasă 

Că-i de talie mai joasă 

 

Şi acum şi peste ani, 

S-aveţi zile dar şi bani! 

 

Drumul care-ţi stă în faţă 

… Iar te duce la piaţă. 

 

Preţurile nu mai cresc, 

Doar, puţin, se mai măresc. 

 

N-a iubit decât o dată.

Şi-atunci a făcut-o lată!

 

„Cade frunza” aşa se zice

… N-are cine s-o ridice! 

Dragostea e pentru fete. 

Berea-i bună pentru sete. 

 

Bileţel d-amor

„Dragul meu, te iubesc! Te iubesc! Te iubesc! Vezi dacă am scos frigiderul din priză. Priza e după coşul de gunoi. Coşul de gunoi trebuie dus la pubelă. Pubela e în faţa porţii. Poarta trebuie reparată la balamale. Dacă te mai ţin balamalele. Balamalele se găsesc în bufetul albastru. Din bucătărie. Bucătăria e în stânga. Acolo unde e şi aragazul. Apropo, ai putea schimba butelia! Sau să ştergi pe jos! Sau pe sus. Dacă găseşti scara. Nu scara de la intrare. Aia din debara. Dacă poţi s-o scoţi. Dacă nu, fă ceva ordine acolo. Că nu te dor mâinile. Pune-le şi pe ele la lucru. De exemplu, dă-le bătătorul. Şi indică-le covorul din sufragerie. Acolo totul e bine. Mai puţin unul din picioare, la unul din fotolii. Nu cel din mijloc. La acesta e ruptă husa. Rezolvă-le! Că nu-i mare lucru. Şi mai uită-te şi tu în jur. Observă şi vezi. Vezi dacă am scos frigiderul din priză. Priza e după coşul de gunoi. Apropo, ai dus coşul? Dar, totuşi, ce vroiam să-ţi spun? A, da… te iubesc! Te iubesc! Te iubesc!”.

 

Epigrame 

Despre viitor

Pune unu’ o-ntrebare 

S-o audă careva:

Viitorul vine oare? 

Vine… dacă dă ceva! 

 

Despre primăvară 

Primăvara asta, oare

O să stea mai mult p-acia? 

Pe la noi  totu-i în floare

E-n floare şi… sărăcia! 

 

Regim cazon 

Tot gândind că o să vie

Cineva ca să-l asculte, 

Nu mai bea nicio tărie

… Care n-are grade multe. 

 

Trece trenul 

El se miră bunăoară 

Fiindcă a gândit concret:

A trecut un tren prin gară 

Şi nu toţi aveau bilet! 

 

Valută forte 

Chiar de vrei sau de nu vrei, 

N-au în cap idei prea mari

Fiindcă el gândeşte-n lei

Iar ea doar în… dolari.