Pentru a marca 40 de ani de la înfiinţarea acestui muzeu, Consiliul Judeţean Gorj, Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu” şi Muzeul Arhitecturii Populare din Curtişoara-Gorj au organizat în perioada 28-30 august 2015 o amplă manifestare etnologică „Muzeul Curtişoara la ceas aniversar 1975-2015”.

 

Muzeul Arhitecturii Populare este un muzeu în aer liber în satul Curtişoara, situat la o distanţă de 10 km de Tg.Jiu, şi cuprinde monumente de arhitectură şi tehnică populară din Gorj. A fost inaugurat la 18 august 1975 şi se întinde pe o suprafaţă de13 hectare. Meritul înfiinţării acestuia revine muzeografei Elena Udrişte şi arhitectului Nicolae Vânătoru. Muzeul a luat fiinţă în jurul Culei Cornoiu construită în anul 1785, a conacului şi a turnului de apă. Pe lângă Cula Cornoiu au fost aduse şi remontate biserica din zid Ioan Botezătorul (1820), construcţii ţărăneşti din lemn (case, pivniţe, pătule, instalaţii tehnice populare din secolul XVIII-XIX cu mobilier ţărănesc, piese de port, ţesături, unelte, ceramică). Muzeul expune şi două biserici, prima - o ctitorie a Bălaşei Cornoiu de la 1820, iar a doua aparţine familiei Tătărescu, care a fost strămutată în anul 2002 de la Poiana Rovinari.

În cursul anilor 2000-2002 de la Poiana Rovinari au fost strămutate în cadrul Secţiei de Etnografie de la Curtişoara ansamblul arhitectural Gheorghe Tătărescu compus din casa-culă, biserica familiei cu hramul sfântului Gheorghe şi casa Antonie Mogoş, achiziţionată de către familia Tătărescu din satul Ceauru, comuna Bălăneşti. Toate acestea au fost donate Muzeului Judeţean Gorj de către Sanda Maria Tătărescu-Negropontes, fiica fostului premier liberal Gheorghe Tătărescu (1886-1957). Acesta a fost prim-ministru al României în perioada 1934-1937 şi în perioada 1939-1940.

La aniversarea a 40 de ani de existenţă a muzeului au participat profesori universitari, scriitori, etnologi, cercetători, muzeografi etc. din majoritatea zonelor etno-folclorice din ţară.

Sesiunea de comunicări a fost una bogată. Au fost prezentate 28 de lucrări, care de care mai interesante. Prima parte a lucrărilor simpozionului a fost moderată de doamna Janeta Ciocan de la Baia Mare, iar cea de a doua parte de către dr. Ioana Gabriela Duicu, cercetător la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” – Bucureşti. Prezentarea lucrărilor a avut loc la Cula „Gheorghe Tătărescu” de la Curtişoara, având în vecinătate biroul de lucru al fostului prim-ministru.

Am avut plăcerea să susţin lucrarea „Momârlanii locuitori de vatră ai Văii Jiului - o comunitate refuzată de dicţionare”. Lucrarea se înscrie în eforturile din ultimul timp pentru corectarea în dicţionare a definiţiei denigratoare a termenului de „momârlan”, definirea lui corectă şi recunoaşterea acestei comunităţi care există cu voia sau fără voia dicţionarelor. În acest sens am trimis, începând cu luna aprilie a.c., două solicitări adresate preşedintelui Academiei Române, rămase fără răspuns până în prezent. În pauza lucrărilor, doamna moderator Ioana Gabriela Duicu m-a sfătuit să mă adresez doamnei academician prof.dr. Sabina Ispas, folclorist, care este şi directorul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, lucru pe care desigur îl voi face.

Participanţii la simpozion mi-au urat succes în finalizarea favorabilă a acestei acţiuni de reabilitare semantică a termenului de momârlan şi recunoaşterea în dicţionare a acestei comunităţi din Valea Jiului care îşi revendică originile dace.

Organizarea manifestărilor de la Curtişoara a fost una deosebită. Totul, dar absolut totul a fost la superlativ absolut. Victor Albinel Firescu, managerul muzeului, a fost sufletul acţiunii, prezent peste tot, discret dar eficient. Masa pentru invitaţi a fost servită la vila Cartianu situată într-un colţ de natură deosebit de pitoresc. Într-una din deplasările de la muzeu la vila Cartianu am făcut un scurt popas pentru a vedea ceasul solar. Acesta se află situat pe locul unde în perioada 1939-1941 a funcţionat lagărul-tabără de refugiaţi polonezi de la Tg.Jiu, conform convenţiilor internaţionale semnate de guvernul român. Între anii 1941-1945 aici au fost internaţi reprezentanţi de seamă ai vieţii politice şi spirituale româneşti.

În seara zilei de 28 august pentru participanţi a fost organizată la Curtişoara într-un peisaj pitoresc o nuntă tradiţională gorjenească cu contribuţia a 40-50 de artişti amatori. La masa de nuntă, o masă bogată ca la orice nuntă, au luat parte în jur de 150 de persoane care s-au ospătat din tradiţionalele bucate gorjeneşti udate cu o ţuică bună şi un vin pe măsură, în acompaniamentul orchestrei de muzică populară şi a soliştilor vocali.

Aici, am avut bucuria de a-l cunoaşte pe renumitul rapsod popular Ion Creţeanu, originar din Voineasa de Romanaţi (Olt), care ne-a încântat zeci de minute cu baladele sale. Inginer constructor de profesie, cântă cântece din vatra satului. Este un rapsod unic, culegător vechi de folclor, perfecţionat şi la cobză, fiind unul dintre cei 20 de mari cobzari ai României. Încă din copilărie, profesiunea lui de credinţă a fost aceea de a culege folclor şi de a explora zona virgină a folclorului arhaic din zona Romanaţiului, de a=l reda apoi românilor prin cântec. Cântecele sale au răsunat pe mai toate meridianele globului.

Între 25-30 septembrie a.c. va cânta zilnic la Pavilionul României de la Expoziţia Universală de la Milano, organizată între 1 mai şi 1 octombrie 2015 la care participă 140 de ţări.

La aceste manifestări etnologice de la Curtişoara am întâlnit vechi prieteni şi cunoştinţe de la alte manifestări etnologice la care am participat (Alba Iulia, Drobeta Turnu Severin s.a.), am făcut cunoştinţă cu noi etnologi şi scriitori. Un fapt îmbucurător a fost acela că am întâlnit şi mulţi tineri, ceea ce ne întăreşte convingerea că etnologia are un viitor asigurat.

În încheiere îmi revine plăcuta sarcină de a mulţumi organizatorilor pentru ospitalitatea deosebită cu care ne-au tratat. Mulţumesc în mod deosebit mai tânărului prieten Albinel Firescu, cel care a fost „argintul viu” al întâlnirii.

Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ

• 
• 
•