Sâmbătă seara, la zece minute după ora şapte, pompierii au ajuns din nou la Vulcan. Cei care pare-se că le-au dat de lucru ar fi câţiva boschetari aciuiţi într-o casă părăsită de pe strada Nicolae Bălcescu. 

 

Fiindcă sunt sigur că

mai sunt vulcăneni care nu ştiu pe unde este strada asta, fac cuvenita lămurire. E strada din spatele gării. Una pavată şi dichisită cândva, în vremurile de glorie interbelică ale Vulcanului, dar plină de gropi şi noroaie în prezent. Dar, reţineţi, zona este considerată ca fiind de categoria „A”, iar locuitorii ei plătesc biruri locale asemănătoare celor impuse cetăţenilor din blocurile de pe bulevard, ca să dau un exemplu.

 

Pe strada asta,

când gara Vulcan era gară, iar nu o amărâtă de haltă ca acum, erau zeci de case de gospodari, arătoase şi bine întreţinute. Din câte au fost au mai rămas cât să numeri pe degetele unei mâni şi pe alte două de la cealaltă. Una dintre ele - cu fundaţie de piatră şi etaj -, încă în picioare, dar nelocuită, se află puţin mai încolo de gară, cum mergi spre strada Jiul care dă în Colonia de Jos. În faţa ei e o coşmelie de beton în care, acum un an-doi, zăceau agenţii de pază care aveau grijă de vagoanele cu cărbune. În prezent, în ea se adăposteşte „Yoko”, despre care am scris că nu-şi poate scoate carte de identitate, şi un vârstnic de care lui „Yoko” i s-a făcut milă, că nu are unde sta.

 

Bătrânul acesta,

pe numele său Blaj Alexandru, mi-a spus cum a fost cu incendiul de sâmbătă seara care a cuprins casa din spatele barăcii din care tocmai ieşea când eu am ajuns acolo. Omul a fost sincer şi mi-a mărturisit că nu şi-a dat seama că imobilul din apropiere e cuprins de foc. Dormea înfofolit cu ce avea şi doar sirenele maşinilor de pompieri l-au trezit şi făcut să iasă afară. Mai bine de două ore şi ceva s-au luptat pompierii cu flăcările care cuprinseseră interiorul casei şi latura sudica a acesteia. Nu erau urme să fi fost vreo persoană în interior, dar ei au cercetat cu atenţie, ca nu care cumva să se fi prăjit careva într-una din camere. O autospecială de pompieri a revenit duminică dimineaţa pentru un control preventiv. Bine a făcut, pentru că, în interior, focul răbufnise din nou.

 

E clar că incendiul

nu a izbucnit din senin. Mai mult ca sigur că cineva o fi încercat să facă un pic de foc, ca să se încălzească, dar s-o fi speriat şi o fi fugit când a văzut că se face vâlvătaie. Acum câteva luni, o rudă a proprietarului casei, angajat CFR, i-a dat voie unei ţigănci să stea într-o cameră. Şi-a zis că, astfel, locuinţa e mai în siguranţă. Interesant e că, până a-şi găsi culcuş aici, femeia a stat cu concubinul ei, decedat între timp, într-o dărăpănătură ridicată câteva zeci de metri mai la deal, undeva lângă conducta magistralei de termoficare. Coşmelia lor a pierit tot pârjolită de foc, acum un an şi ceva, dacă-mi aduc bine aminte. Nu zic că ar fi vreo legătură, dar s-ar putea merge şi pe varianta asta, de ce nu?

• 
•