Dacă chiar în oraş mai sunt străzi, alei şi trotuare despre care nu s-a auzit nimic că ar fi prinse în vreun proiect de reparaţii generale, ce să mai zic de drumurile mărginaşe?

 

Cineva mă întreba,

ieri, dacă se aude ceva despre drumul către Dealu Babii. Nu am putut decât ca, mai întâi, să-i reamintesc spusele primarului Gheorghe Ile rostite la nedeia de anul trecut din acest sat. Atunci, Ile a promis că tot ce ţine de primărie, adică de la cârciuma lui Iliuţă şi până la intersecţia cu strada Decebal (aproximativ 7 kilometri), va fi terminat în vara sau, cel târziu, în toamna lui 2015. Numai că previziunea, ca să nu o mai numesc promisiune, nu s-a realizat. Partea bună e că lucrarea aceasta care se execută cu finanţarea primăriei vulcănene – partea de drum de la tronsonul deja asfaltat şi până la bodegă o face Consiliul Judeţean Hunedoara - a fost prinsă şi în bugetul local pe 2016. Aşadar, speranţe mai sunt!

 

Nu aceleaşi speranţe

pot să le tragă locuitorii de pe Valea Arsului. Un drum bătut îndeosebi de autovehiculele grele care urcă goale şi vin pline cu steril de la deal. Cei care circulă pe aici cu maşini mici – este vorba îndeosebi de persoanele care se duc la mină pe partea asta – intră în noroi până la jumătate cu roţile autoturismelor la nici treizeci de metri după ce trec linia ferată. Iar mai încolo, în denivelările cu care este presărat acest drum. Dacă asfalt tot nu-i va fi dat să vadă în acest secol, câteva maşini cu piatră spartă ar putea aşterne primăria sau, mă rog, EM Vulcan, peste porţiunile care băltesc şi se transformă în mini mlaştini. Ca să nu mai spun că aceeaşi operaţiune ar trebui executată mai des şi mai sus de ramificaţia cu drumeagul care duce la poarta doi a minei. Unde gropile, mai ales acum, în prag de primăvară, apar ca urzicile…