29.10.2011,  18:45:57 | 0 comentarii | 1216 vizualizari
Doi ani de la explozia de la EM Petrila
de Ziarul Vaii Jiului

Astăzi se împlinesc 2 ani de la tragedia care a curmat vieţile a 13 mineri şi a schimbat destinul familiilor acestora. Au curs lacrimi de durere pe care nimeni nu le va putea şterge de pe chipurile celor care au rămas fără stâlpul familiei. La doi ani de la tragedie, durerea acestor familii încă nu este alinată, iar vinovaţii îşi aşteaptă pedeapsa. Incinta minei Petrila se va umple din nou astăzi de rudele minerilor care în urmă cu exact doi ani, într-o sâmbătă neagră, îşi pierdeau viaţa într-un cumplit accident de muncă. Sirenele de la Exploatarea Minieră Petrila vor răsuna iarăşi peste micuţa localitate, pentru a aminti de dezastrul care în urmă cu doi ani de zile 13 mineri şi salvatori minieri piereau în două explozii devastatoare de metan produse la aproape 900 de metri în adâncul pământului.

 

Cum s-a întâmplat?

Două explozii violente au spulberat, în sâmbăta neagră chiar la amiază, subteranul minei Petrila. La ora 15.00, gazul acumulat în subteran a explodat, omorând 8 mineri.

La 18.45, metanul a explodat iar. Numele a 5 salvatori s-au adăugat la bilanţul negru al minei Petrila.

Tragedia a început cu zorii zilei când o echipă de mineri a intrat în şut, în mina Petrila, la o adâncime de 950 de metri. Totul a decurs normal până la orele amiezii, când gazul acumulat parşiv, pe nesimţite, în subteran a explodat. “S-a depăşit concentraţia de 5% a metanului, aşa se explică deflagraţia”, explica pe scurt Daniel Surulescu, directorul Companiei Naţionale a Huilei din acea vreme.

Minerii aflaţi în şut în acea zonă, opt la număr, au decedat. Alţi opt, membri ai unei echipe de salvatori aflaţi la muncă au fost şi ei surprinşi de explozie, suferind arsuri grave. În jurul orei 18,45 a urmat o a doua explozie, care a ucis alţi cinci oameni. “Să nu vă imaginaţi că exploziile, replicile, sunt mai mici decât prima deflagraţie. Să nu credeţi că la locul exploziei lucrurile arată cât de cât normal. E grav, am văzut cu ochii mei că e grav! E foarte grav ce e acolo. Armături de oţel care ţin mina stau să se prăbuşească.

Au fost comprimate, de zici că ai putea să le iei sub braţ”, declara unul dintre salvatorii minieri care au coborât în infernul de la Petrila.

 

S-au plâns de condiţiile periculoase

Un miner de la Petrila vorbeşte, sub protecţia anonimatului, despre 94 de ortaci care se aflau în subteran la momentul deflagraţiei. „Încă de luni lucram cu focu’-n spate, încă de luni era depăşită concentraţia de metan în subteran”. Au existat indicii că riscul de explozie este mult peste limita acceptată. „Acum o lună eram în Praga (un abataj la est de locul accidentului), când a mai fost o explozie. Au fost patru arşi. Le-a dat liber o săptămână. Nu au venit salvatorii şi nu s-a spus nimic. Nimeni nu a vorbit că ne-a fost frică. Acum îl am pe frate-miu în coşciug”, spunea înlăcrimat fratele lui Attila Elekes, unul dintre minerii salvatori morţi în accidentul din 15 noiembrie. Ortacii spuneau că de câteva săptămâni începuse să ardă mocnit minereul, iar căldura crescuse înnebunitor. Minerii susţin că metanul depăşise în concentraţie 6%, însă nimeni nu a avut curajul să sesizeze acest lucru ca să nu se întrerupă lucrul. Potrivit unor reprezentanţi ai Companiei Naţionale a Huilei, ar fi trebuit ordonată sistarea lucrului în subteran.

„Numai că, captorul (aparatul care arată concentraţia de gaz, n.n) nu a înregistrat nimic. Au îngropat aparatele în pământ, să nu se oprească lucrul”, a povestit tatăl lui Attila Elekes. „Trebuia să se măsoare gazul. Că, înainte de explozie nu puteam lucra decât dacă desfăceam furtunele de aer condiţionat de la utilaje, ca să mai avem ce respira”, spunea şi fratele celui decedat.

Ortacii au mai povestit că în ultimele zile, în frontul de lucru crescuse şi concentraţia de monoxid de carbon, fapt care indică producerea unui incendiu, a unui zăcământ care arde mocnit. Pericolul a fost sesizat, iar la „950”, locul unde a avut loc explozia, au început să lucreze echipe mixte: salvatori şi mineri. Dar nimic mai mult, de frică să nu-şi piardă cele 14-15 milioane salariu: „Nu ai ce să faci acum... dai din umeri şi-ţi îngropi copilul. Stai în întuneric şi-ţi aştepţi rândul să intri în Iad”.

 

Câinii au urlat a moarte

Câinii minerilor s-au adunat la galeria ucigaşă şi au urlat ore în şir a moarte.

Localnicii au venit şi ei la poarta minei imediat ce au auzit de prima explozie. Și, supăraţi că nu li s-a spus nimic despre soarta celor din abataj, au răbufnit. În urma presiunilor, speriaţi de furia mulţimii, cei din conducerea minei au venit la poartă să discute cu familiile, dar oamenii nu s-au calmat.

Ei ştiau că la exploziile miniere de la Vulcan, din august 2001 şi mai 2002, când au murit 10, respectiv 14 mineri, rudele lor  au fost conduse până la galeria din care au fost scoşi cei decedaţi. Oamenii cred că unul dintre motivele pentru care totul a fost ţinut la secret şi au fost mobilizate forţe de ordine la faţa locului ar fi acela că şefii erau în campanie electorală. Opt supravieţuitori au fost transportaţi la Spitalul de Urgenţă din Petroşani. Șase dintre ei au fost operaţi şi se află la Secţia de Terapie Intensivă, fiind conectaţi la aparatele de ventilaţie. „Ei au arsuri de gradele doi, trei şi chiar patru pe 40-50% din suprafaţa corpului. Răniţii au arsuri şi la nivelul căilor respiratorii superioare”, spunea Alexandrina Remescu, directorul unităţii spitaliceşti. Ceilalţi doi răniţi sunt în afara pericolului. Lista eroilor avea să se umple şi de alte nume în seara aceleiaşi zi de sâmbătă.

 

Lista eroilor

Aceştia sunt ortacii care au lăsat în urmă disperare şi durere în încercarea lor de a câştiga o pâine pentru ei şi copiii lor:

- Alecsa Marcel Alin, salvator minier, căsătorit, 3 copii. Din raportul medico-legal de autopsie, drept cauză a morţii s-a reţinut intoxicaţia supraacută cu  monoxid de carbon.

- Mateş Dan Romulus, salvator minier, căsătorit, un copil. Din raportul medico-legal de autopsie drept cauză a morţii s-a reţinut intoxicaţia acută cu monoxid de carbon consecutiv unui politraumatism provocat prin explozie cu plăgi contuze cranio-faciale, arsuri de gr.  III şi IV, pe cca 30 % din suprafaţa corpului, hemoragie meningee, ruptură hepatică cu hemoperitoneu.

- Stoian Vasile, miner personal nesalvator, căsătorit, 2 copii. Din raportul  de autopsie rezultă drept cauză a morţii intoxicaţia supraacută cu monoxid de carbon.

- Măţăn Adrian Mihai, ajutor miner, personal nesalvator, necăsătorit, fără copii. Din raportul medico – legal de autopsie, rezultă drept cauză a morţii intoxicaţia supraacută cu monoxid de carbon.

- Moş Silviu Ioan, miner nesalvator, necăsătorit, fără copii. Din raportul medico-legal de autopsie rezultă drept cauză a morţii intoxicaţia acută cu monoxid de carbon.

- Șipoş Cristan, miner personal nesalvator, căsătorit, 1 copil minor. Din raportul medico-legal de autopsie rezultă drept cauză a morţii intoxicaţia acută cu monoxid de carbon.

- Brad Iosif, salvator minier inginer şef producţie EM Petrila, căsătorit, un copil minor. Din raportul medico-legal de autopsie rezultă drept cauză a morţii intoxicaţia acută cu monoxid de carbon.

- Holingher Ervin Dorel, salvator minier, inginer şef sector I producţie, căsătorit, un copil. Din raportul medico-legal de autopsie rezultă drept cauză a morţii intoxicaţia supraacută cu monoxid de carbon.

 

În cea de a doua explozie au decedat următoarele persoane:

- Frăţilă Daniel, miner salvator, căsătorit, un copil minor. Din raportul medico-legal de autopsie rezultă drept cauză a morţii intoxicaţia acută cu monoxid de carbon consecutivă unui politraumaism prin explozie cu arsuri tegumentare şi de căi respiratorii, multiple plăgi cranio-faciale cerebrale cu fracturi cranio-faciale şi exteriorizarea substanţei cerebrale, fracturi costale bilaterale, fractură de coloană vertebrală toracală, fractură deschisă de gambă stângă.

- Elekeş Attila, miner salvator, căsătorit, un copil. Din raportul medico-legal de autopsie rezultă drept cauză a morţii avulsia creierului consecutivă unui politraumatism cu fractură eschiloasă  de boltă şi bază de craniu.

- Vişan Trandafir, inginer salvator minier, adjunctul şefului staţiei de salvare EM Petrila, căsătorit, un copil. Din raportul medico-legal de autopsie rezultă drept cauză a morţii dilacererea cerebrală consecutivă unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi multeschiloase de boltă şi bază de craniu.

- Puian Nicolae, miner salvator, căsătorit, un copil minor. Din raportul medico legal de autopsie rezultă drept cauză a morţii, intoxicarea acută cu monoxid de carbon.

- Bâlbă Sorin Mihai, miner salvator, căsătorit, 2 copii. Din raportul de autopsie medico-legal rezultă drept cauză a morţii sindromul de disfuncţie multiplă organo sistematică, survenit în evoluţia unor arsuri de gr. III, arsuri ale căilor respiratorii superioare cu politraumatism cranian.

 

Bilanţul negru de la Petrila

Bilanţul recent al accidentelor de muncă întâmplate de-a lungul anilor în mina Petrila este cutremurător: nu mai puţin de 26 de ortaci şi-au pierdut vieţile în subteran, alţi 24 fiind grav răniţi.

Un accident în mina Petrila a avut loc în 1982, când 15 mineri au decedat, iar 15 au fost răniţi.

În 26 iulie 1996, alţi trei mineri şi-au pierdut viaţa în aceeaşi mină în timpul unei intervenţii la puţul de aeraj.

La 10 decembrie 1996, doi ortaci au murit şi alţi doi au fost grav răniţi în urma unei surpări.

La 30 octombrie 1997, un inginer şi-a pierdut viaţa lovit de un stâlp metalic.

A urmat tragedia din 20 februarie 1998, când un miner a murit surprins în subteran de o surpare la unul din preabataje, apoi cea din octombrie 1999, când un angajat al aceleiaşi exploatări miniere a murit, căzând de la o înălţime de peste 30 de metri, în subteran.

La 18 aprilie 2003, un angajat a murit după ce a căzut într-un puţ aflat în subteran.

În mai 2004, la Petrila au avut loc alte două accidente, unul în care patru angajaţi ai Exploatării Miniere au fost grav răniţi în urma unei explozii care s-a produs în subteran, iar în alt accident, doi angajaţi au fost grav răniţi în urma exploziei unui transformator electric.

În iunie 2004, un miner a murit după ce a fost prins între staţia de întoarcere a unui transportator şi un stâlp de susţinere.

În fine, în iulie 2005, doi mineri au murit în subteranul de la Petrila, corpurile lor fiind găsite sub mormane de cărbune.

 

Învinuiţi

La doi ani de la accident, vinovaţii încă n-au plătit pentru moartea celor 13 mineri şi pentru suferinţa celor 15 care au scăpat cu viaţă fiind răniţi extrem de grav. Anchetatorii au stabilit cine se face responsabil de tragedie însă judecătorii încă n-au finalizat procesul. Pentru stabilirea gradului de vinovăţie au fost audiate circa 300 de persoane, iar ancheta a durat foarte mult din cauza unor chichiţe ale suspecţilor care au îngreunat cercetările. Ancheta Inspecţiei Muncii a arătat că din cei cinci vinovaţi, doar trei cu funcţii de răspundere din cadrul EM Petrila sunt în viaţă şi pot răspunde penal pentru producerea tragediei, în funcţie de vină.

Potrivit rechizitoriului, fostul director al minei Petrila, Aurelian Necula şi inginerii Gheorghe Roşu şi Dan Ștefan Ungur au fost trimişi în judecată pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi pentru infracţiuni privind nerespectarea măsurilor de protecţie a muncii. Alţi doi responsabili indicaţi de ancheta procurorilor au decedat în exploziile din subteran. Rudele victimelor tragediei de la „mina morţii” cer daune morale, de aproape 600.000 de euro de la cei găsiţi vinovaţi.

 

S-au întors la mina ucigaşă

Supravieţuitorii exploziei de la mina Petrila s-au întors pe rând la mina ucigaşă. Ortacii vor să lucreze pentru că legea îi pensionează pe caz de boală şi nu-şi vor mai putea întreţine familiile.

Primii au fost minerii Nicolae Florin Iordache şi Șandor Bodoni, răniţi foarte grav în explozia de metan produsă în 15 noiembrie. Cei doi ortaci au găsit curajul de a coborî din nou în adâncul pământului, deşi au suferit în explozie şi au avut cele mai grave răni, iar medicii au fost rezervaţi în privinţa şanselor lor de supravieţuire. Florin Iordache a fost ars pe 85 la sută din suprafaţa corpului, a suferit arsuri de căi respiratorii şi avea mare nevoie de transplant. Șandor Bodoni  a fost ars pe o suprafaţă corporală de 70 la sută şi i-au fost afectate căile aeriene. Chiar dacă nu erau refăcuţi complet, ortacii au fost nevoiţi să se reîntoarcă la mina în care aproape au murit deoarece foile lor de boală n-au mai putut fi prelungite. Minerii riscau să fie pensionaţi pe caz de boală.

„Nu avem ce să facem, este obligaţia noastră să venim la mină. Frică de mină nu ne este, avem un sentiment aşa mai ciudat pentru că, din păcate, nu mai sunt colegii. Am  lucrat mulţi ani împreună. Frică de mină nu-mi este pentru că după 20 de ani de subteran a devenit o obişnuinţă. Ce să fac altceva pentru că locuri de muncă nu sunt în Valea Jiului”, spunea Șandor Bodoni.


Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 9 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal




_____
Administrare pagină de Facebook pentru persoane publice
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!

_____
Administrare pagină de Facebook pentru afaceri
_____
Flyere, pliante, broşuri, afişe, cărţi de vizită, mape, formulare...
_____
Catalog promoţionale 2022
_____
Plăcuţe şi indicatoare pentru case, blocuri, sedii
_____
Rame click - comandă online!
_____
Panou decorativ pentru interior sau exterior – tu alegi designul!
_____
Steaguri publicitare - click pentru a comanda!
_____
Stâlpi pentru delimitare (opritori, de ghidare) - comandă online!




_____
Catalog promoţionale 2022


Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!
_____
Bannere şi mesh-uri publicitare - click pentru a comanda online!
Promovare
Publicitate
Newsletter