12.04.2018, 19:30:07 | 0 comentarii | 3814 vizualizari
Articole de acelasi autor
de Petronela VALI SLAVU
Despre însămânţări
Un cal şi-o iapă - tânără pereche -
Întorşi, epuizaţi, de la arat,
Stăteau de vorbă, lângă şura veche:
„Să-ţi spun, iubite, ce s-a întâmplat!
Stăpâna, în grădina de acasă,
A vrut să pună-un strat de pătrunjei
Şi-a presărat, frumos, sămânţă-aleasă,
Primită-n dar, de la vecinul ei.
Dar, după zece zile, în grădină,
În loc de pătrunjel, crescu mărar.
Desigur că sămânţa e de vină,
Ce semeni, iese la iveală, clar!”
Şi calul uluit privea ceacâr,
În timp ce asculta povestea spusă
De iapa ce-i născuse un… catâr.
Morala care-i? Poate fi dedusă!...
Fabula păduchelui parvenit
Prin ce-ntâmplare a ajuns în cocul
Domniței X, e greu de precizat,
Dar a-nceput să exploreze locul
Și-nțelegând că-i sus, s-a bucurat,
Căci el, un biet păduche prăpădit,
Era la înălțimea mult visată
Și, dacă tot e sus, ce s-a gândit?
Că n-ar fi rău să-l vadă lumea toată.
Din părul des, el a ieșit pe gât,
Spre tâmplă, a urcat încetișor
Și, fără mult efort, numaidecât,
În frunte s-a oprit, învingător.
Morala e o lecție de viață,
Căci și-ntre oameni observăm, ades,
Atâția parveniți ce se cocoață
Și care, ca păduchii,-n frunte, ies!
Viaţa în stup
De când la internet e conectat,
În stup, atât de multe s-au schimbat!
Albinele stau nopţile pe chat,
Iar dimineaţa lenevesc în pat.
Când, în sfârşit, spre muncă se urnesc,
Pe flori înmiresmate poposesc,
Dar nu ca să culeagă miere bună,
Ci pentru-a face-un selfie împreună.
Adună-un strop de miere delicioasă
Şi se întorc, grăbite, către casă.
De ce-s grăbite? Păi, ca să lucreze:
Pe Facebook, pozele să le posteze,
S-adune like-uri, comentarii noi
Şi, ca urmare, fagurii sunt goi.
În stup, de-o vreme, nu se ştie care
Sunt trântorii şi care-s lucrătoare.
E jale şi, pentru-a ieşi din criză,
Regina scoate modemul din priză.
Morala e că viaţa virtuală
Nu îţi aduce nicio procopseală!
Cimpanzeul scriitor
Un cimpanzeu, dorind s-ajungă mare
Și renumit în junglă, într-o zi,
S-a apucat, cuprins de-nflăcărare,
Să scrie un volum de poezii.
Acolo, ca și-n „jungla” noastră poți
Să scrii și când nu ai de spus nimic,
Iar scriitori pot să ajungă toți,
Chiar dacă n-au chemare niciun pic.
Cum cimpanzeul nu avea condei
Și versurile îi ieșeau opace,
Din alte cărți a-mprumutat idei.
Căci scopul scuză orișice mijloace.
În loc să stea frumos, pe creanga lui,
S-a cam făcut prostuțul de rușine,
Dar și-ntre noi sunt „cimpanzei”
destui,
Ce-ar trebui să se gândească bine,
Că-n viață e o limită în toate
Și când talent nu ai și n-ai nici muză,
Mijloacele, de scop, nu sunt scuzate,
Căci însuși scopul n-are nicio scuză!
Metamorfoză
O omidă-ambiţioasă
Se târa pe-un trunchi de nuc
Spre o frunză mai gustoasă,
Însă zilele se duc
Şi lepidopterei, iată,
Cum era de aşteptat,
Aripi i-au crescut îndată,
Deci, s-a metamorfozat.
Îmboldit de aspiraţii
Fluturele-n zbor s-a dus
Şi-a lăsat în pom confraţii
Şi-i priveşte-acum de sus,
Cu-aroganţă şi tupeu.
Morala:
Şi la oameni e aşa:
Unii se târăsc din greu
Pentru a se înălţa.
La ananghie
Mergând de unul singur, pe islaz,
Un șoricel a încercat să treacă
Pe sub un gard și-a dat de un necaz:
Alunecă-ntr-o balegă de vacă.
Simțind că-ncepe-ncet să se scufunde,
Credea că nu mai are cum să scape
Dar i-a zărit, venind de nu știu unde,
Pe-amicii lui, atâta de aproape.
Se aștepta sărmanul șoricel
Ca ei, grăbiți, să pună cot la cot,
Spre a-l salva, dar au pășit pe el
Și l-au băgat, în balegă, de tot.
Morala e ușor de sesizat:
Când dai de un necaz, acela care
Ești sigur că te scoate din rahat,
De multe ori, te bagă și mai tare.
Operaţii estetice
Joiana, văcuţa cochetă,
Sătulă de viaţa-n cireadă,
Dorea să devină vedetă
Şi lumea întreagă s-o vadă.
Prostuţa era-ncredinţată
Că n-are nevoie de minte,
Doar, fizic, să fie-nzestrată,
Aşa că porni înainte.
Un bou-impresar a chemat-o
La el în birou, ca să-i spună:
„Ai şanse reale, măi fato,
Ai trup de vedetă. Eşti bună!
Se vede c-ai uger frumos,
De-ţi vine să-l sorbi din priviri,
Şi coada ţi-o mişti graţios,
Doar buzele-ţi sunt cam subţiri.
Fă rost de dolari, negreşit,
De vrei un locşor printre muze!
Te duc la un medic vestit,
Să-ţi pui nişte botox în buze.
Şi vaca de ea-ncrezătoare,
Cu greu, rost de bani a făcut,
Dar boul, escrocul cel mare,
De-atunci, s-a făcut nevăzut.
Mesajul moralei e clar:
Dorindu-şi să fie dotată
Cu buze umflate, ea chiar
Rămase cu buza umflată.
Comentarii articol (0 )
Nu exista niciun comentariu.
   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
|
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.
Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL.
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.
