Articole de acelasi autor

Marian Boboc vă prezintă Comoara din Peștera Bolii și împrejurimi - happening de unul singur

Marian Boboc vă prezintă o nouă carte în ciclul „Viețile Văii Jiului”. „Reprize din șampionatele Văii Jiului. Istorii ale sportului muncitoresc”

Ziua Minerului, sărbătoare sau comemorare?

Muzeul Mineritului Petroșani ADUCERE AMINTE CHIAR ÎN ZIUA ISTORICĂ PENTRU PROTOPOPIATUL ORTODOX AL VĂII JIULUI

100 de ani de la instalarea primului protopop al Văii Jiului: Ioan Duma

Marian Boboc vă prezintă / S-A ÎNTÂMPLAT LA LUPENI ÎN URMĂ CU 100 DE ANI (II)

Marian Boboc vă prezintă S-A ÎNTÂMPLAT LA LUPENI ÎN URMĂ CU 100 DE ANI

Lucrările CFR Bumbești-Livezeni „Dezertarea” nemților de la tunelele, (a)duși cu minciuna „smicuratului”

CUM SE FĂCEA TURISM AICI PE VREMEA CÂND NU EXISTA OMD VALEA JIULUI...

Cum (nu) erau păzite minele Văii Jiului în 1948

Am citit zilele acestea „Jurnalul sinuciderii” al lui Ilarie Voronca. Care nu e tocmai un jurnal (nici al sinuciderii, nici altcum..), ci un elogiu (pe alocuri dramatic) adus iubirii. Nu o spun doar eu, ci și un prieten bun al lui Voronca și cunoscător la milimetru literar al operei sale, Sașa Pană: „Deși scrise cu iminența morții, cu stiloul în dreapta și cu robinetul de gaz ucigaș în stânga, aceste pagini sunt un imn închinat vieții, iubirii, un alt manual (tot) al fericirii perfecte, mereu căutate, niciodată pe deplin atinse”. 
Ultimele cuvinte scrise de Voronca: „Da, știu, există coapsele, pântecele, curba mătăsoasă a sânilor, dar ce efort de imaginație îți trebuie pentru asta”. La prima lectură aceste cuvinte par un text neîncheiat, un dicteu suprarealist. La a doua lectură iese din spuma poeziei o superbă poezie de dragoste… Cel puțin, așa am înțeles-o eu…
Tot din carte, apărută în condiții grafice deosebite la Editura „Tracus Arte”, mi-au mai plăcut câteva scrisori/ bilețele către cea care îi va fi soție, Colomba. Și, bineînțeles, foto­grafiile și portretele lui Ilarie Voronca.
„Închis în sine, artistul, ca o flacără sau o vietate într-un borcan ermetic, nu poate merge spre pieire: oxigenul care-l alimentează nu poate fi de lungă durată. Arta are nevoie de spațiu, de mediu, de atmosferă ambiantă”, scria la 18 noiembrie 1934 Ilarie Voronca în „Adevărul”. Observații valabile și în zilele noastre…
Pentru iubitorii avangardei „Jurnalul sinuciderii” constituie o lectură obligatorie, iar pentru împătimiții de cărți o lectură fascinantă. Deci, puneți mâna de citiți…

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.