19.07.2021,  22:43:56 | 0 comentarii | 155 vizualizari
File din povestea Văii Jiului
Booking.com
de Marian BOBOC

Povestea Văii Jiului de dr. Nicolae Brânzeu, prepozit capitular, este tipărită în numărul omagial al Avântul-ui din 1938 - editat cu prilejul a 10 ani de apa­riţie continuă a publicaţiei condusă de V.B. Taloescu. Intertitlurile ne aparţin. (M. BOBOC)

 

Valea Jiului - o serie de cătune.

Iarna, pe uliţa Vulcanului, te mâncau lupii

Dacă ar vedea Valea Jiului de azi cei ce au trăit aici, acum 50 de ani, ar rămâne tot aşa de miraţi ca şi cei de azi, dacă în faţa lor s-ar deschide o panoramă a acestor locuri, de acum o jumătate de veac (adică prin 1888 - n.r.).

Afară de Petroşani cu vechea lui colonie şi de cele câteva instalaţii miniere şi muncitoreşti de la Petrila şi Lonea, acum 50 de ani întreagă Valea Jiului nu era decât o serie de cătune, cu case răsărite ici-colo prin ogrăzi, case de lemn acoperite cu prăştilă - cum se numeşte pe Jiu şindrila mare de brad - şi înconjurate de ocoale cu poieţi pentru vitele mari şi coteţe pentru cele mai mărunte (staulul oilor e, de regulă, la sălaş). Localităţi ca Aninoasa, Difor, nici nu existau; la Vulcan, între casa parohială de la Coroieşti şi biserica unită de la Vulcan, era pustiu, te mâncau lupii iarna. De fapt, îmi aduc aminte că lupii pătrundeau până jos la Jiu, pe unde e acum cazarma soldaţilor la Vulcan; de acolo, ne-au luat în vreo două rânduri câinele din curte şi l-au mâncat pe loc, dimineaţa, nemaigăsind decât o mare vatră de sânge pe zăpadă şi zgarda de la grumazul bietului Grivu.

 

Se mută drumul de pe lunca Jiului pe ploştină

Pe traseul şoselei dintre Iscroni şi Lupeni, doar târziu s-au construit case, fiindcă această linie s-a tras abia prin anul 1885, până aci drumul fiind jos, pe luncă. Din cauza inundaţiilor, drumul a fost mutat pe podiş (ploştină) şi rău s-a făcut, pentru că, azi, comunicaţia ar fi mult mai uşoară pe jos, dar a readuce şoseaua aici ar costa - mi se pare - mai multe milioane decât pot suporta cei interesaţi.

 

Lunca boierească de la Vulcan.

Nedeile lupenarilor la Birtul lui Dima

Acolo unde  e azi gara Vulcan şi o parte din colonie, avea moşul o luncă mare, numită Lunca boerească, iar unde e gara Lupeni, era - începând de la hotarul Paroşenilor - o altă luncă frumoasă, ce se termina cu birtul lui Dima, unde se făceau nedeile lupenarilor.

Că Petroşanii au avut norocul să devină centrul industrial al Văii Jiului, asta nu se datorează nici calităţii superioare a cărbunelui de aici, nici unei situării centrale pe care a avut-o.

 

Turcii - speriaţi cu cărbune aprins. Valea arsă. Dealul de babă

Mai întâi, cărbunele a fost cunoscut la Vulcan, fiind exploatat la suprafaţă; tradiţia spune că în vechime turcii năvălitori au fost speriaţi cu foc de cărbune aprins în Valea Arsului, de unde, de altfel, provine şi numele acestei văi.

Iar ca situare geografică, Vulcanul era în calea de comunicaţie dintre Muntenia şi Ardeal, cale ce nu ocolea pe Petroşani, ci trecea direct peste Dealul Babii (poporul îi mai spunea şi Dealul de babă, ca o dovadă că în vechime şi la români se forma genitivul cu de, ca în franceză). Vulcanul e cea mai istorică localitate de pe Jiu. Aici era vama de când au cucerit austriecii Ardealul.

 

Linii ferate (şi) pentru aristocraţii maghiari

Petroşenenii au ajuns la un rol conducător graţie unei împrejurări foarte secundare: calea ferată. Aceasta, în loc să treacă de la Merişori la Vulcan, s-a dus la Petroşani, cu costul a nouă tuneluri, numai fiindcă acolo, la Petroşani, şi la Petrila aveau câţiva domni maghiari pământuri de expropiat.

La Petrila, proprietar era contele Lonyai. De aceea, colonia ce s-a format acolo a primit numele lui (Lonyaitelep - Lonea) . Exact acelaşi caz ca şi acela de la linia ferată spre Cluj: cei care au călătorit spre Cluj au putut observa că de la Câmpa Turzii, calea ferată parcurge, printre şi peste dealuri, vreo 30 de kilometri fără să atingă o singură localitate populată. Cum s-a făcut aşa? Iată cum: în regiunea aceea, avea o familie aristocrată maghiară, respectiv familia Tisa, pământuri de expropiat. Aşadar şi calea ferată a fost construită tot pe acolo. Când i-am spus aceste lucruri unui preşedinte al partidului maghiar de la noi, mare aderent al lui Tisa Pişta, acela mi-a răspuns: despre familia Tisa nu o cred, dar Lonyai, acela  a fost mare panamist!... Da, onoraţi cititori, noi care azi aşa de uşor înjurăm în România Mare, e bine să o ştim că abuzuri, mişelii, panamale, totdeauna au fost şi vor fi, până ce nu se vor schimba nu firmele externe, ci inimile oamenilor!

 

Trenul trebuia să treacă prin Bumbeşti-Livezeni.

Calea ferată de la Petroşani a fost construită prin anul 1870, imediat după construirea liniei Arad-Teiuş. Tot atunci, statul român a încheiat o convenţie cu Ungaria în privinţa deschiderii a trei căi ferate de legătură între cele două ţări: pe la Orşova, pe la Petroşani şi pe la Predeal. Prima şi ultima s-au făcut; în locul celei de la Petroşani, s-a făcut una pe la Turnu Roşu, rămânând ca, acum, după război, în România Mare, cu jertfe de miliarde, să se facă linia ferată Bumbeşti-Livezeni.

 

Defileul Surducului. Un servitor căzut în prăpastie

În 1894, pe defileul Surduc s-a deschis minunata şosea, prin aceasta reducându-se mult importanţa Pasului Vulcan. Până acum, pe Surduc nu era decât o potecă strâmtă şi periculoasă, cu poduri suspendate ca prin junglă şi cu treceri peste stânci, de unde omul putea să cadă uşor în prăpastie, cum s-a întâmplat cu un servitor al moşului meu, care, mergând la turma de capre ce ierna în regiunea Lainiciului, a fost găsit mort într-o prăpastie


Booking.com

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  C창t fac 5 ori 9  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii


Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.




Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, 
deschis la Banca Transilvania.

Payments through Paypal





* * *
* * *
Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!



* * *










* * *
Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Display-uri
Publicitare 2020
0721 722227
Promoţionale 2020
office [at] confortmedia.ro
0721 722227






Publicitate
Newsletter