O mulțime de legende și mituri circulă de-a lungul secolelor în rândui oricărui popor, fiind transmise din generație în generație. În ultimele secole, unele au fost preluate în literatură, iar ulterior au ajuns să fie propagate cu o viteză foarte mare nu doar la nivel național, ci și internațional. Poporul român a avut mereu imaginație puternică și multe elemente reale consemnate de istorie au fost trecute prin acest filtru al imaginației. Iată mai jos cele mai cunoscute 3 legende și mituri românești:

Legenda Meșterului Manole

Personaj principal al baladei populare Mănăstirea Argeșului, Meșterul Manole ar fi, spune legenda, cel care a construit Mănăstirea Curtea de Argeș, pe vremea lui Negru Vodă. Ca erou excepțional, acesta trebuie să ajungă la sacrificii personale pentru a putea reuși să termine o lucrare măreață. Legenda are mai multe versiuni, culese din folclor de către Vasile Alecsandri, Tudor Pamfile și Gheorghe Dem Teodorescu. Obiceiul jertfei zidirii este consemnat de etnografi pe spațiul românesc, dar și la alte popoare europene.

Pe scurt, legenda meşterului Manole spune că acesta a fost nevoit să își sacrifice soţia însărcinată pentru a zidi Mănăstirea Argeşului. Istoria ne spune că Mănăstirea Curtea de Argeş a fost ridicată de Neagoe Basarab în perioada 1515 - 1517. Specialiștii în etnografie susțin că legenda are la bază fapte istorice: un ritual extrem de crud şi sângeros de origine păgână practicat până în secolul al XV-lea inclusiv în Țara Românească. Potrivit legendei, ceea ce meșterii realizau ziua la construcție, se năruia în timpul nopții. Acest blestem este rupt prin sacrificiu, așa că Meșterul Manore ajunge să-și zidească soţia gravidă, pe Ana, în zidul mănăstirii. La final, toată echipa de meșteri este sacrificată din cauza deciziei domnitorului (Negru Vodă conform mențiunilor din legendă, ceea ce nu corespunde realității istorice).

Dracula, vampirul din Transilvania

Domnitor al Țării Românești în secolul al XV-lea, Vlad Țepeș a rămas în istorie inclusiv pentru modul în care făcea dreptate: extrem de crud, cu moarte prin cele mai crunte torturi. Unele legende spun că acesta nu se rezuma doar la a pedepsi prin tortură și moarte încălcări ale legii precum minciuna și hoția, ci chiar gusta sângele și carnea dușmanilor. Adevărul istoric vorbește însă doar despre acțiunile crude ale domnitorului, de succes în multe rânduri pentru stoparea otomanilor, dar și pentru respectarea exactă a legilor în rândul supușilor.

Se pare că sașii din Transilvania, intrați în conflict cu Vlad Țepeș din punct de vedere economic, au exagerat atitudinile sale și au alimentat legendele despre setea sa de sânge. De aici și până la mitul vampirilor a fost un singur pas. Secole mai târziu, scriitorul irlandez Bram Stocker s-a inspirat la rândul său din aceste legende, rezultând personajul fictiv Dracula. Numele se leagă puternic de Vlad Țepeș, care era poreclit Draculea nu din cauza faptelor sale violente, ci pentru că era fiul lui Vlad Dracul, din dinastia Basarabilor. De ce Vlad Dracul? Domnitorul purta un medalion înfățișându-l pe Sf. Gheorghe luptând cu balaurul (sau cu dracul, așa cum i se mai spunea în popor).

De la Vlad Țepeș au pornit multe mituri ce au alimentat ulterior cărți, filme de succes, dar și jocuri de cazino. Acum, se pot experimenta jocuri de sloturi online cu vampiri. În plus, o importantă platformă de cazino online din România are brandul constituit tocmai pe legendele cu vampiri din Transilvania și pe legătura cu Vlad Țepeș.

Zburătorul

În mitologia populară românească, Zburătorul este o ființă fantastică închipuită ca un spirit rău, un zmeu care intră noaptea în camerele fetelor tinere nemăritate sau cele de curând măritate și le mușcă, le torturează în somn. Fetele se trezesc astfel slăbite, afectate de aventura nocturnă realizată fără voia lor. Zburătorul este imaginat ca un bărbat tânăr și apare inclusiv în literatura romantică românescă, fiind simbolul iubirii neîmpărtășite. Mitul Zburătorului poate fi asociat în romantism cu dorul neîmplinit al fetelor, care apare în visul acestora și le seduce. În poezia Călin, Mihai Eminescu surprinde tocmai această imagine a demonului cu chip frumos.

 

.

 

 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.