Prin sălbăticia şi diversitate speciilor care le populau, fondurile cinegetice din Valea Jiului, şi zonele limitrofe, atrăgeau nu doar vânătorii locali, ci şi pe vânătorii din mai multe colţuri ale ţării. Astfel, vânătoarea şi, într-o măsură mai redusă, pescuitul constituiau adjvuante ale turismului. De aceea, presa locală îi ţinea la curent pe amatori cu calendarul vânătoresc şi pescăresc.

Există o tradiţie a vânătorii în Valea Jiului, prima societate cinegetică înfiinţată la Petroşani este consemnată în 1887.

Am încercat să aducem la lumină documente inedite despre aceste societăţi turistice, despre vânători, terenuri de vânătoare, ori cabane.

După cum veţi vedea, societăţile de vânătoare din Valea Jiului au jucat un rol activ şi în turism, unele dintre acestea având chiar o secţie de turism. Ele au construit cabane, drumuri, poteci, care puteau fi folosite şi de turiştii obişnuiţi, nu doar de vânători.  

 

1887

Mare vânătoare, mare... 3 căprioare

 

În 1887 este consemnată (Zsílvölgy nr. 1/ 1887) pentru prima dată în presa Văii Jiului existenţa unei Asociaţii a vânătorilor la Petroşani. Aceasta a organizat la 2 ianuarie o „mare vânătoare” în munţii din împrejurimile Petroşaniului. Cu acest prilej, vânătorii au împuşcat fix 3 căprioare.

Ca o chestiune complementară vânătorii, mai notăm existenţa în 1886 la Petroşani a unui club de tir, unde şi vânătorii îşi făceau… mâna în perioadele de prohibiţie. Clubul de tir s-a dovedit foarte activ, bine organizat, şi chiar în ascensiune, după cum reiese dintr-o notă publicată în acelaşi ziar: „Clubul de tir, în 28 decembrie, şi-a ţinut şedinţa de alegeri, ocazie cu care s-au hotărât următoarele: 1. Tragerile de iarnă în sală se vor ţine începând cu 01 ianuarie, în fiecare duminică şi zilele de sărbătoare, după masa de la orele 5, la restaurantul Barcsay; 2. Pentru adunarea de fonduri pentru Club, în 22 ianuarie organizează Balul trăgătorilor. Invitaţiile se vor împărţi prin poştă. Biletul de intrare va costa 1 frt/ familie sau 50 cr./ persoană. Se pot cumpăra din timp de la Turczer Antal, secretar, sau la magazinul lui Ullman Lipot. Cu ocazia balului se va anunţa oficial înfiinţarea Clubului trăgătorilor călare”.

 

1921

Licitaţie de vânat

 

Printr-o adresă din 22 august 1921 (Dosar nr. 3/ 1921, Fond Primăria Petroşani), semnată de George Frähliel, Ocolul Silvic Petroşani înştiinţează Secretariatul cercual Petroşani, despre o licitaţie având ca temă vânătoarea: „Referitor la ordinul Regiunilor Silvice No. 1093/ 1921 din 16 august a.c. vă alăturez o licitaţie de vânat pentru a se publica şi aduce la cunoştinţă cât de în larg, şi pe ziua de 10 Septembrie 1921 să binevoiţi a mi-o înapoia, prevăzută cu clausa de publicare, ca să putem ţine licitaţia în regulă”.   

 

Septembrie 1922

Un statut prin care nu trece nici... glonţul

 

Din „Statutele Societăţii Vânătorilor din Lupeni”, întocmite la 8 septembrie 1922 şi semnate de ing. Eugen de Vöröss, în calitate de preşedinte, şi de senatorul Valer Bociat, preşedinte de onoare, aflăm cum funcţiona o societate de vânătoare:

„1. Sub numirea Societatea Vânătorilor din Lupeni se formează o societate cu sediul în Lupeni, cu scopul de a promova toate interesele vânatului şi de a da posibilitatea membrilor de a exercita vânatul în mod raţional.

2. Membrii societăţii pot fi onorari, fondatori şi activi. Ca membri onorari pot fi aleşi de adunarea generală acele persoane, care s-au distins în mod deosebit prin promovarea intereselor vânatului.

Membrii fondatori vor fi acele persoane, corporaţiuni şi societăţi etc., care vor solvi odată pentru totdeauna cel puţin 500 lei în cauza societăţii şi, afară de aceasta, cotizaţia unui membru activ.

Membru activ e acea persoană, care solveşte cota statornică din an în an de adunarea generală. Membrii activi, care au să fie recomandaţi de 2 membri, sunt obligaţi a subscrie la intrare o declaraţiune de membri pe o perioadă de cel puţin 6 ani.

3. Primirea şi eschiderea (excluderea - n.a.) membrilor, fie fondator, fie activ, o exercită comitetul societăţii. Respingerea nu se motivează.

4. Organele societăţii sunt: adunarea generală şi comitetul.

5. Adunarea generală ordinară se convoacă în tot anul odată, cel mai târziu în luna mai-iunie, de preşedintele comitetului, cu cel puţin 14 zile înainte, e prezidată de acesta sau de vicepreşedinte, în absenţa acestora de un membru ales de adunare.

Adunarea generală extraordinară se convoacă de organele amintite de câte ori se va afla de lipsă de majoritatea comitetului sau de 1/3 a membrilor şi va fi prezidată ca mai sus.

În adunarea generală se va delibera asupra obiectelor:

1. Revidarea compturilor şi dezbaterea bugetului pe anul viitor, precum şi darea absolutoriului.      

2. Deciderea asupra activităţii comitetului şi a propunerilor.

3. Alegerea şi întregirea comitetului.

4. Statorirea taxei membrilor activi.

5. Alegerea membrilor onorari.

6. Deliberararea asupra apelatelor.

7. Eventuale propuneri înaintea comitetului cu 8 zile înainte de adunare.

8. Modificarea statutelor.

9. Dezbaterea şi aprobarea regulamentelor.

10. Desfiinţează prin vot secret societatea şi decide asupra averii ei prin concluze aduse de majoritatea de 2/3. Averea nu se poate împărţi între membri. Hotărârile care au a se aduce în chestiuni personale se votează secret.

11. Comitetul se compune din 8 membrii şi 2 supleanţi, aleşi de adunarea generală pe 3 ani, adecă: 1. Preşedinte; 2. Subpreşedinte; 3. Secretar; 4. Maestru de vânat şi 3 membri ai comitetului.

Acel membru din comitet, care absentează de 3 ori consecutiv fără motiv admis în şedinţă, se priveşte ca demis din comitet.

Membrii supleanţi sunt de a se invita la şedinţă numai în locul vacant al membrilor activi ai comitetului.

12. Comitetul ţine şedinţa de câte ori e de lipsă, dar cel puţin o dată pe lună. Aduce concluzii valide, dacă sunt mai mulţi de jumătate, în afaceri personale votează secret. Despre şedinţă se ia proces verbal.

Comitetul administrează averea şi conduce toate afacerile societăţii, care nu sunt rezervate adunării generale, face raport adunării şi ia dispoziţiuni în interesul societăţii de câte ori e lipsă.

13. Pentru afacerile interne se fac regulamente pe care le aprobă şi modifică adunarea generală.

14. Societatea îşi poate forma o bibliotecă, poate ţinea întruniri, prelegeri, petreceri etc., din care îşi poate întregi venitul.

15. Membrii în societate nu pot fi decât cetăţeni români, străinii neputând fi decât membrii aderenţi.

16. În caz de desfiinţare a societăţii, fondul social va trece la fondul de vânat, creat de Ministerul Agriculturii şi Domeniiilor, pentru organizarea, administrarea şi ocrotirea vânatului, art. 95 din Lege.

17. Adunarea generală e capabilă a aduce concluze valabile, dacă dintre membrii din comuna Lupeni sunt prezenţi mai mulţi de jumătate.

18. Dreptul de membru se poate exercita numai în persoană.

19. În caz când nu se prezintă membrii suficienţi, şedinţa convocată în decurs de 14 zile va aduce concluze valide, fără a lua în considerare numărul membrilor prezenţi, însă nu se poate pertracta numai obiecte din convocatorul prim”.       

Și un asemenea amănunţit statut, unul istoric pentru comunitatea vânătorilor lupeneni, întrucât e primul după Marea Unire, confirmă zicala prin hârtie nu trece nici glonţul... vânătorilor.

(Din volumul Pribegii turistice în Valea Jiului. Turismul de la… belle époque la… l’époque rouge de Marian Boboc)

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.