Ideea realizării acestui documentar despre anii crizei în Valea Jiului datează de câţiva ani, când cuvântul criză s-a (re)aclimatizat şi pe plaiurile noastre, dând buzna în vocabularul curent al românilor. Am tot evitat să atacăm subiectul, sperând că va trece criza şi astfel îşi va pierde din actualitate. Din păcate, criza, în loc să se încheie, s-a accentuat. Nu insistăm asupra crizei actuale, pentru că o resimţim aproape cu toţii. De aceea am revenit la subiectul nostru „istoric” şi vă propunem pe parcursul mai multor episoade (cu cel de faţă XV) documentarul 1929-1933/ Anii crizei în Valea Jiului. Bineînţeles că orice asemănare cu oameni, fapte, întâmplări din prezent este absolut întâmplătoare...

Din nefericire în 1929, primul an al marii crize a avut loc ceea ce presa vremii titra – Măcelul de la Lupeni. Cum documentarul nostru a ajuns chiar în zilele grevei, 5-6 august, redăm povestea acesteia pe zile şi ore, dar şi urmările ei. În ediţia nr. 119 am publicat un raport al Societăţii Petroşani asupra cauzelor, desfăşurării şi urmării grevei din 1929, pe care-l continuăm în această ediţie. 

 

1929 / 9 august

Un raport al Soc. Lupeni

 

„În cele de mai sus am expus la cererea Onoratei Dv. Comisiuni, seria de fapte aşa cum ele rezultă din informaţiunile noastre. Se poate ca neavând nici calitatea, nici posibilitatea de control, ca unele fapte să fie eronate. Onorata Comisiune prin investigaţiunile ce va face va putea să stabilească perfectul adevăr şi avem ferma încredere că sancţiunile vor urma neîntârziat şi neînduplecat. Valea Jiului, sub toate aspectele, social, technic şi economic a suferit prea mult.

Avem ferma nădejde că prin lucrările Onoratei Comisiuni, autoritatea şi legalitatea vor fi restabilite şi că Valea Jiului va revedea în curând zilele de prosperitate spre binele economiei generale a ţării şi spre mulţumirea tuturor”.

 

9 august

Avansare pentru şeful uzinei. Recompensă pentru informatorul... Iepure

 

Conducerea Uzinei electrice a Societăţii Lupeni adresează Direcţiunii Minelor o cerere: „Am onoarea a vă ruga să binevoiţi a avansa pe maestrul mecanic şef, Radu Nicolae, care cu ocazia gravelor tuurburări din ziua de 5 aug. a fost lovit grav, pe când îşi făcea datoria. Prin intervenţia sa a scăpat de deteriorări grave instalaţiile şi a salvat multe vieţi de la o nenorocire posibilă. Pentru devotamentul şi conştiinciozitatea sa dovedite, vă rog să-l avansaţi.” Direcţiunea îl avansează din funcţia de maestru mecanic şef (salariu de 2.500 lei/ lună) la aceea de prim maestru mecanic şef cl. III (3.000 lei).

Cererea ing. Stăiculescu, şeful minei Victoria, confirmă existenţa unui sistem propriu  informativ, retribuit de Direcţiunea Minelor Lupeni, activ şi în timpul grevei: „Cu onoare vă rog să binevoiţi a acorda lucrătorului miner Iepure suma de 3.000 (trei mii) lei ca recompensă pentru serviciile de informator. Noroc!”

 

13 august

Mina nu poate să reţină donaţii

 

După masacru au loc în Valea Jiului şi în ţară mai multe acţiuni de întrajutorare a familiilor minerilor ucişi. Și sindicatul „independent”, care a stat la originea grevei, declanşează o acţiune de subscripţie, minerii lupeneni renunţând la o parte din câştigul lor în favoarea văduvelor şi copiilor celor ucişi. Asupra modalităţii de reţinere a banilor se pronunţă Direcţiunea Generală a Muncii din Ministerul Muncii, Cooperaţiunii şi Asigurărilor Sociale, care atenţionează Soc. Lupeni: „(…) în chestiunea listelor de subscripţie a mai multor muncitori care au oferit o parte din câştigul lor Sindicatului independent nou constituit, Vă facem cunoscut că acei care au subscris listele n-au decât să plătească direct sindicatului. Întreprinderea Dvs., conform legii, nu poate face astfel de reţineri din salariile muncitorilor.”

 

14 august

10.000 lei pentru jandarmii răniţi

 

În această zi, Comandantul Legiunii de Jandarmi Petroşani primeşte o veste bună de la Direcţia Minelor Lupeni: „Deodată cu prezenta avem onoare a vă remite suma de Lei 10.000, spre a se distribui de Dv. jandarmilor răniţi cu ocazia tulburărilor din zilele de 5 şi 6 august crt. Primiţi, vă rugăm, Domnule Comandant, asigurarea consideraţiunilor noastre distinse.”

 

19 august

Bani pentru văduve

 

Direcţiunea Generală Bucureşti este informată asupra demersurilor de întrajutorare a văduvelor minerilor ucişi pe 6 august întreprinse de Soc. Lupeni: „Avem onoare a vă raporta, că în conformitate cu art. 77 din noua lege asupra contractelor de muncă, urmează să dăm văduvelor salarul pe 1, 2, respectiv 3 luni. Vă rugăm să binevoiţi a ne da ordinele Dv. dacă văduvelor ale căror bărbaţi au căzut victimă la 6 crt., urmează să le aplicăm cele cuprinse în acest articol. Aceasta spre a nu veni ele cu această cerere, după ce s-ar refuza de noi, ar putea fi eventual aplicată de autorităţi, ceea ce credem că nu ar fi bine.”

 

19 august

Alegeri pentru un fotoliu de deputat. Surpriză, PNȚ îşi spulberă toţi contracandidaţii!

 

Întrucât dr. Horia Maniu, deputat PNȚ de Hunedoara, a decedat în luna iunie (a fost înmormântat pe 20 iulie), alegătorii din Colegiul electoral Hunedoara au fost convocaţi la vot în ziua de 19 august pentru alegerea unui nou deputat în locul rămas vacant. Dr. Iuliu Moldovan, profesor universitar şi secretar general al PNȚ, delegat al Ministerului Sănătăţii, este candidatul partidul de guvernământ, semnul electoral fiind roata. Campania a fost una încordată, mai ales că cea mai mare parte a ei s-a desfăşurat după tragedia din 6 august, cu excese din partea partidului de guvernământ, dar şi cu părţi comice, cum ar fi şi catrenul electoral: „Foaie verde a bradului/ Votaţi roata Maniului,/ Pe contrari să biruiască/ I. MOLDOVAN să trăiască.”

Chiar dacă moartea celor 22 de mineri produsese o vie emoţie şi o îndreptăţită revoltă împotriva guvernului ţărănist de-a lungul şi de-a latul ţării, dar mai ales în Hunedoara şi Valea Jiului, candidatul PNȚ îşi spulberă, pur şi simplu, contracandidaţii. Clasamentul partidelor  vorbeşte de la sine de proporţiile victoriei obţinute la alegerile electorale desfăşurate la doar două săptămâni după masacrul de la Lupeni: 1. Naţional-ţărăniştii - 46.818 voturi; 2. Lupiştii - 4.980 voturi; 3. Nasta - 1.798 voturi; Anulate - 5.786 voturi; Neexprimate - 902 voturi.

Interesant este că, chiar la Lupeni, locul tragediei din 6 august, ţărăniştii au câştigat la pas alegerile. La Lupeni existau două secţii de votare. Secţia nr. 1 - la Școala Primară Nr. 1, pe Strada Regele Ferdinand  - unde erau înscrişi 2.592 de alegători). La secţia nr. 2, situată la Școala Primară Nr. 2, în Colonia Central spre Paroşeni, erau înscrişi 2.186 de alegători. La prima secţie s-a votat astfel: 1. Naţional-ţărăniştii - 1.483 voturi; 2. Lupiştii - 99 voturi; 3. Nasta - 14 voturi. La secţia a doua: 1. Naţional-ţărăniştii - 1.302 voturi; 2. Lupiştii - 98 voturi; Nasta - 13.

De altfel, PNȚ a câştigat detaşat alegerile în toate secţiile de votare din judeţ, deci şi din Valea Jiului. Să fi uitat atât de repede comunitatea cine a ordonat tragerea în dimineaţa zilei de 6 august? Să nu-i fi identificat alegătorii pe ţărănişti cu vinovaţii pentru cele întâmplate? Să fi făcut o campanie electorală la intimidare? Doar câteva întrebări care se ridică după victoria PNȚ în alegerile desfăşurate la 20 august 1929 în judeţul Hunedoara, la doar 14 zile de la masacrul da la Lupeni… 

 

21 august

Comitetul de Direcţie ţine şedinţa la… Karlsbad. Ministrul vrea capul lui Frey

 

La 15 zile de la măcel, şedinţa Comitetului de Direcţie are loc la… Karlsbad. La ea participă N.P. Ștefănescu - preşedintele consiliului de administraţie şi ing. I.E. Bujoiu - director general. Absentează vicepreşedintele Fuchs, însă acesta „îşi dă agrementul la cele discutate prin telefon Budapesta-Karlsbad”. Ședinţa are ca temă „incidentul” din 6 august şi urmările acestuia. Din Procesul-Verbal aflăm punctul de vedere al Comitetului de Direcţie faţă de incident:

„D-l Ing. Bujoiu referă comitetului asupra evenimentelor din Lupeni care au ajuns la tristul deznodământ cunoscut. De altfel, d-sa arată că era de aşteptat să se ajungă la un incident de natură mai gravă, deoarece cu toate comunicările făcute de organele societăţii încă din luna noiembrie 1928, atât verbal cât şi în scris, autorităţilor în drept, nu s-a luat nici o măsură preventivă. Ceva mai mult, societăţile din Valea Jiului au fost în imposibilitatea de a aplica chiar contractul colectiv, care avea putere de lege, neprimind nici un concurs din partea autorităţilor. Agitatori străini de masa lucrătorilor şi de interesele lor reale au exasperat muncitorii prin promisiuni nesăbuite,  ajungându-se la incidentele de la 6 August 1929.

Comitetul, luând notă de expunerea directorului general, deploră tristele incidente petrecute şi ratifică primele ajutoare acordate de directorul general. Hotărăşte, de asemenea, să se supună consiliului de administraţie modalităţile de ajutoare pentru soţiile şi copiii celor morţi sau rămaşi invalizi în ziua de 6 August a.c.

Comitetul, din cele raportate de directorul general, constată că incidentul ce a avut loc nu poate fi imputat întru nimic administraţiunei societăţii, acuzaţiunile ce i s-au adus prin presă relativ la contractul colectiv şi la salariile „de mizerie” acordate lucrătorilor nefiind fondate.

Directorul general referă că în ziua de Sâmbătă, 17 August a.c., a fost chemat de d-l V. Madgearu care, în calitate dublă de ministru al Comunicaţiilor şi al Industriei i-a cerut înlăturarea din serviciu pe ziua de 23 august a.c. a d-lui subdirector general Ing. Fr. Frey, de naţionalitate maghiară, conducătorul exploatărilor minelor din Lupeni, invocând ca motive de concediere atitudinea provocatoare a d-sale, că ar fi organizat incidente şi atacuri contra persoanei proprii pentru a întreţine în localitate o atmosferă încărcată şi că ar fi favorizat elementele muncitoreşti ungureşti faţă de români, acordând acestora salarii inferioare faţă de străini. D-l ministru Madgearu a adăugat că în cazul când cererea d-sale nu a fi satisfăcută va dispune oprirea pe data de 22 August 1929 a livrărilor de cărbuni pentru C.F.R. pe toată Valea Jiului.

Dat fiind că toţi membrii comitetului de direcţiune lipseau din ţară, directorul general comunică că a adresat d-lui ministru Madgearu o scrisoare prin care, în rezumat, îi anunţă că va pleca la Karlsbad pentru a supune cazul Preşedintelui Societăţii şi-l roagă în consecinţă să amâne aplicarea sancţiunii pentru câta zile.

Comitetul, în urma celor raportate şi având în vedere că se cere concedierea chiar a conducătorilor exploatărilor societăţii fără ca să ne fi adus la cunoştinţa societăţii justificarea acestor acuzaţiuni,

Hotărăşte

1) Să se convoace consiliul de administraţie al societăţii pentru ziua de 10 septembrie 1929, ora 5 p.m.

2) Însărcinează direcţiunea societăţii să ceară d-lui ministru Madgearu copie după raportul comisiunii de anchetă instituită de Guvern, cel puţin partea privitoare la acuzaţiunile aduse d-lui Ing. F. Frey şi eventual în caz că necesitate să ceară instituirea unei noi comisiuni mixte de anchetă, din care ar face parte şi un delegat al societăţii pentru examinarea faptelor imputate d-lui Frey.

3) Lăsarea în concediu a d-lui Fr. Frey până la noi dispoziţiuni.

Directorul general mai comunică că, în afară de acuzaţiunile aduse d-lui Frey, atât sâmbătă 17 August a.c. cât şi în repetate alte rânduri, d-l ministru Madgearu a adus acuzaţiuni societăţilor din Valea Jiului, între altele de a plăti salarii modice lucrătorilor, de a avea o atitudine răuvoitoare faţă de cererile lor etc.

Comitetul autorizează pe directorul general să ceară d-lui ministru Madgearu instituirea unei anchete mixte, făcând parte din comisiune şi un delegat al societăţilor, care va avea să examineze realitatea tuturor acuzaţiunilor ce d-l ministru Madgearu a adus societăţii noastre.”

 

26 august Actele sunt restituite din nou sindicatului

 

Odiseea juridică a intrării în legalitate a sindicatului condus de T. Munteanu continuă şi după 6 august, „ziua de sânge”. În această zi , dr. V. Olariu, prim prezidentul Tribunalului Deva, sesizând unele nereguli în actele sindicatului, emite încheierea No.4620/ 929: „Tribunalul vă restituie actele înaintate pentru întregire pentru a vă supune strict dispoziţiunilor art. 9, 10, 27, 29 din regulamentul legei pentru formele juridice şi anume: Lipseşte actul de constituire, care trebuie să cuprindă în mod obligatoriu cele scrise în art. 37. punctul a. b. c. şi d., care act (…) trebuie semnat de cel puţin 20 de membri, a căror semnătură va fi legalizat la notarul public sau de către judecătoria competentă. Acestea completări se vor înainta în termen de 20 zile, dimpreună cu cele cerute cu No. Fj. 4620/2-1929.”

Peste vreo 5 ani, la 7 mai 1934, Tribunalul Deva constată că actele cerute în Încheierea din 26 august 1929 nu au fost depuse la instanţă, clasează dosarul: „Văzând încheierea dată la 26 august 1929; Văzând că completările ordonate prin susmenţionata încheiere - nu s-au efectuat. Că pentru soluţionarea cauzei nu s-a depus din anul 1929 până azi nici o sentinţă. Tribunalul a adus următorul DECIS: Consideră cauza ca terminată şi dispune aşezarea ei la arhivă.”

Și aşa, odiseea sindicatului lui T. Munteanu ia sfârşit, sindicatul neintrând în legalitate nici după masacru.

 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.