E ceva obișnuit ca, în căutarea hranei, sălbăticiunile să coboare până la gospodăriile locuitorilor de la poalele muntelui. S-a auzit de lupi care dau târcoale țarcurilor de oi, de mistreți care ară peste tot sau de vulpi care nu se tem de nimic și intră în cotețele găinilor.

Vinerea trecută,

un gospodar de pe strada Morii din Vulcan și-a găsit una dintre orătăniile sale făcută bucăți. Și-a dat seama imediat că autorul omorului trebuie să fie o vulpe, fiindcă o văzuse cum, cam de o săptămână, le făcea curte înaripatelor sale. A doua zi, a dat din nou de ea. Numai că, de data asta, șireata nu mai era în cotețul înaripatelor, ci prinsă într-un fel de capcană întocmită dintr-o cușcă, în care pusese carne de pui, pe care omul o pregătise special pentru ea.

Ar fi putut,

pur și simplu, s-o moare, avusese chiar un voluntar care s-a oferit să comită infracțiunea, dar, milos din fire, s-a ferit să facă asta. În plus, auzise că, în perioada aceasta, vulpile sunt în perioada de reproducere și legea le ocrotește de la a fi vânate. A sunat la „112” și a cerut sprijin. Apoi, gospodarul i-a dat animalului de mâncare și apă. La câteva minute după apelul telefonic de urgență, la gospodăria lui a ajuns un echipaj de la Poliția municipiului Vulcan. Subofițerii au ridicat, pe bază de proces verbal, cușca în care se afla vulpea și i-au zis omului că o vor duce în pădure și o vor elibera. Ceea ce au și făcut, de altfel.

Nu e primul caz

în care unei vulpi i s-a făcut de carne de găină de pe Valea Morii. Cu ani în urmă aveam, undeva peste drum de gospodăria la care s-a petrecut întâmplarea de acum, o cățelușă pe nume Betty, rea de tot, căreia îi duceam zilnic de mâncare. Cușca ei era amplasată chiar lângă cotețul de găini al bătrânei căreia îi aparține curtea. Într-o zi, venind cu mâncare, am găsit, lângă cățelușă, o vulpiță. Neștiind că trebuie să anunțe vizita ei la telefonul de urgență, Betty o făcuse bucăți. I-am arătat-o femeii care uneori se arăta deranjată de lătratul cățelușei și i-am zis că acum nu are decât să-i mulțumească, fiindcă a avut grijă de găinile ei.

Undeva mai încoace,

traversând Transalpina ardeleană, am avut norocul să „culeg” o viperă care mi s-a aciuit sub mașină. Am scris despre asta, de altfel. A zărit-o, a doua zi după ce am ajuns acasă, un prieten care-și plimba cățelul. Acesta o simțise și lătra la șarpe. Prietenul nu se înșelase, era chiar o viperă, târâtoare ocrotită de lege. Am sunat la „112” și au venit doi jandarmi. Am făcut rost de un clește din acela cu care cei de la salubrizare culeg de pe jos hârtiile și am adus de pe scara blocului un bidon de cinci litri. Militarii au prins șarpele, l-au vârât în bidon și l-au dus undeva, ca să-i dea drumul. Cam așa, am înțeles, se procedează în astfel de situații.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.