Articole de acelasi autor

Nedumerirea unui pensionar

Uricani. A început schimbarea la față a centrului orașului

Pasul Vâlcan. Bucate felurite la un eveniment de nivel mondial

Vulcan. Registru aflat în atenția primarului

Uricani. Dănuț Buhăescu - un tătic fericit

Pasul Vâlcan. Hector - concurentul care nu apare pe lista de înscriere

Pasul Vâlcan. Atracție turistică insuficient valorificată

Vulcan. Scoase din uz și casate

Pasul Vâlcan. Ediția a treisprezecea a înregistrat un record de participare

Vulcan. Răspuns lămuritor

A rămas cum am stabilit cu vreo trei-patru ani în urmă. Ne-am înțeles atunci să ne vedem, an de an, la complexul „Casa de Vis” din Iscroni – Aninoasa. Să vină cine vrea și poate, desigur, adică nu am făcut din asta o obligație.

Referirea

îi are în vedere pe absolvenții din 1973 ai Liceului Teoretic Vulcan. Invitația lansată anual nu a fost valabilă numai pentru cei care au fost la secția Uman, cum e și cazul meu, ci și pentru cei de la Real. Da, fiindcă, în anii trecuți, au fost și realiști care ni s-au alăturat nouă, umaniștilor. Numai că, din păcate, la întâlnirea din acest an – cea din ziua de sâmbătă, 18 octombrie – am fost numai cei de la Uman.

Așadar,

au răspuns „prezent!” următorii: Șimon Maria, Medeveș Haynal, Doina Șerb, Gaboș Ileana, Ecsedi „Lizi” Elisabeta, Cojocaru Aliana, Ioan „Puiu” Perju, Dreghici Dorel și, la urmă, semnatul – Gheorghe Oltean. Desigur, fetele, acum doamne în toată regula, nu mai au numele de familie cu care apăreau în catalog, iar câteva dintre ele au ajuns la restaurant însoțite de soții lor. S-au ținut de promisiune, chiar dacă, așa cum e cazul lui Hayni, al Ilenei, al lui Lizi și al Alianei, a fost nevoie să vină de mai departe – din Arad, București, Austria și Brad. Lizi Ecsedi, care a ajuns la Vulcan din Austria, după un popas făcut la Timișoara, a venit însoțită de Maria Petcu, care îi este prietenă de cinci decenii.

Revederea

a decurs ca de obicei. Am făcut „inventarul” celor care mai sunt în viață, am zis un „Dumnezeu să-i odihnească în pace!” pentru cei care s-au dus la cele veșnice, am vorbit ba de una, ba de alta, am mâncat și băut și, pentru două ceasuri și ceva, ne-am simțit ca acum cincizeci și doi de ani. Ne-ar fi plăcut, desigur, să fi avut printre noi și un cadru didactic din vremurile acelea, numai că nu a fost posibil.

Domnul

Francisc Czimbolmoș nu mai este de doi ani, iar domnișoarei Ileana Bâja, diriginta de atunci, i-a fost imposibil să vină de la Timișoara. Tot așa și cu domnul profesor Emeric Biro, din Deva. Domnia sa, din motive de sănătate legate de vârsta înaintată, nu a putut să onoreze nicio invitație anterioară, făcută de foștii elevi care, în urmă cu o săptămână, sărbătoriseră patruzeci de ani de la absolvirea Liceului Industrial Vulcan.

Ce-ar mai fi de spus? Ah, da! Felicitări personalului de servire de la „Casa de Vis” și colegului Puiu Perju – „il giudice”, cum îi spunem noi – care a făcut toate pregătirile necesare. Și, dacă o vrea bunul Dumnezeu, la anul să fie tot așa! Și mai mulți, sperăm.

P.S. În mod sigur, au fost și alți colegi care ar fi vrut să ni se alăture, numai că, din felurite cauze – stare de sănătate, distanță sau altele – deplasarea nu a fost posibilă.

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.