Turismul se numără printre principalele fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, dezvoltarea sa specta­culoasă constituind o trăsătură caracte­ristică secolelor XX şi XXI.
România are un potenţial turistic uriaş, insuficient exploatat. Din punct de vedere turistic, România a rămas însă în urma statelor învecinate, precum Ungaria sau Bulgaria. Totuşi, perspectivele sunt îmbucurătoare, turismul românesc având mari şanse să devină competitiv. Potrivit unui raport al Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor, din punct de vedere al perspectivelor de creştere a industriei turismului şi călătoriilor, România ocupa locul şapte din cele 176 de ţări analizate.
În general, ţara noastră are un potenţial turistic de invidiat, ţinând cont de mirificele peisaje naturale, dar şi de natura istorică a României.
S-ar spune că dacă românii ocupă un loc exemplar în piramida turismului, aproximativ toate zonele ţării au un pro­fit din turism. Mulţi se înşeală. Să ne gândim la zona în care locuim - Valea Jiului. Aceasta este brăzdată de sute de peisaje minunate şi, de asemenea, de zone montane precum Straja, Parâng şi altele, dar care nu sunt îndeajuns prelucrate pentru a ajunge la nivelul celorlalte zone de agrement din Uniunea Europeană. Aşezat de-a lungul lanţului munţilor Carpaţi, care ocupă o treime din suprafaţa României, Valea Jiului este şi poarta spre Parcul Naţional Retezat şi a altor destinaţii carpatice. Ea oferă posibilităţi unice călătorilor şi entuziaştilor de sport precum şi numeroase perspective în afaceri. Indiferent dacă sunteţi interesaţi de istoria dacilor sau istoria mo­dernă, aventură şi recreaţie, pe tot timpul celor patru sezoane, dacă sunteţi pasionaţi de munte, vreţi să aflaţi mai multe date despre rolul important al mineritului din această zonă în economia de tranziţie pe care o traversează România sau dacă sunteţi un investitor interesat, Valea Jiului oferă aceste posibilităţi.
Arealul turistic Valea Jiului este o regiune relativ nedescoperită. Datorită locaţiei geografice şi a contextului socio-economic, regiunile montane şi fondul forestier nu au suferit în aceeaşi măsură efectele transformărilor antropice precum majoritatea staţiunilor turistice europene. Prin contrast, aici se mai pot descoperi încă peşteri, se pot face drumeţii netulburate de zgomotoasele convoaie mecanizate populate de amatorii de picnic, se pot explora trasee montane virgine şi se pot descoperi stânci pentru căţărat “necucerite” încă. Asta ca să nu mai vorbim despre bogăţia faunei: întreaga zonă este “înnobilată“ de prezenţa ursului brun, caprei negre, mistreţului şi lupului.
Puţini ştim că în afară de Parâng, Straja, Retezat, mai sunt şi alte locuri importante care ar putea ridica aspectul economic al Văii Jiului. Un exemplu bun este LIRIDENDRONUM TULIPIFERA sau “Copacul purtător de lalele” (declarat monument al naturii) care a fost adus în anul 1880 de la Paris. Acest obiectiv este situat pe teritoriul oraşului Aninoasa - lângă DN 66 A. Locul unde se află acest arbore este împrejmuit existând şi o placă pentru atenţionare asupra importanţei pe care o are acest unicat.
În afară de zonele turistice neexploatate încă din Valea Jiului, această regiune are şi o importanţă istorică deosebită. Aici se află vestigii pierdute. Două monumente istorice de o valoare inestimabilă sunt lăsate în ruină şi niciun oficial nu pare să fie interesat de soarta acestora. Este vorba despre Cetatea Dacică de la Băniţa, aflată în patrimoniul UNESCO, şi Turnul de la Crivadia (comuna Băniţa), monument declarat, prin lege, în anul 2000 “de valoare excepţională“.
Cu toate acestea, nici chiar localnicii nu mai pot preciza acum cu exactitate unde se află, deşi accesul se face direct din DN 66, şi nicio tăbliţă nu indică drumul către cele două monumente. Turistului îi rămâne, aşadar, să ghicească modul în care ar putea vizita cetăţile îngemănate, în cazul în care aude de ele, iar la Băniţa doar alpiniştii mai pot vizita ruinele istorice. Din istoria scrisă în Valea Jiului a mai rămas doar amintirea. La fel s-a întâmplat şi cu alte locuri neexplorate din Valea Jiului şi anume peşterile.
Zeci de peşteri şi avene neexploatate, de o frumuseţe rară, au fost lăsate de izbelişte, deşi ar putea constitui un plus pentru potenţialul turistic al zonei. Singura redată până acum circuitului tu­ristic este Peştera Bolii, dar acest lucru a fost posibil datorită implicării unei asociaţii nonguvernamentale de ecologie. Până acum, eforturile unor iubitori ai naturii au dus la reintroducerea în circuitul turistic a unei peşteri extrem de apreciate de speologi, respectiv Peştera Bolii, de lângă municipiul Petroşani. Speologii spun că Peştera Bolii a fost săpată în calcarele jurasice de pârâul Jupâneasa, iar numele ei provine de la familia Bolia, ce apare pentru prima dată în anul 1404 într-un act de donaţie al regelui Sigismund. Mai bine de 20 de ani peştera a fost lăsată în paragină, însă, realizând importanţa şi dimensiunea potenţialului turistic şi cultural al ariei protejate, membrii Asociaţiei de Ecologie Petro Aqua din Petroşani şi salvamontiştii din Lupeni au iniţiat la sfârşitul anului 2005 o amplă campanie de reabilitare a monumentului na­tural.
Aceste locuri sau monumente descrise sunt doar o parte din tezaurul turistic al acestei zone. Să sperăm că turismul din Valea Jiului va putea deveni o mică perlă a Românei, lucru posibil doar cu ajutorul unor acţionari. Este păcat ca o astfel de zonă să fie lăsat să moară treptat. Turismul poate fi o rampă de lansare majoră a Văii Jiului. Aşa putem să ne realizăm, să nu mai fim acea zona de munte neînsemnată despre care România ştie un singur lucru – minerit.
Maria Patricia CORLAN
elevă a Liceului Teoretic "Mihai Eminescu" Petroşani

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.