​Valea Jiului a fost mereu un pământ al contrastelor. Ca om care a crescut în frigul iernilor comuniste, am învățat că adevărata valoare nu stă în sclipiciul cupelor, ci în respectul față de cuvântul dat. Anul 2025 s-a încheiat, iar cifrele ne spun clar că avem puțini oameni dispuși să mai investească în sport. 

​Pentru a fi un arbitru corect, am analizat bilanțul celor șase localități, punând față în față bugetul investit cu rezultatele obținute și, mai ales, cu omenia arătată.

​Dacă aș face un top al primarilor implicați în sport poate că ați considera că nu sunt obiectivă așa că i-am luat aleatoriu pe edilii noștri. 

​Dănuț Buhăescu (Uricani) – campionul rezilienței

Reușește să transforme puținul în mult. Într-un oraș fără forța economică a Petroșaniului, Buhăescu ține sportul pe podium. Aici, fotbalul și sportul de masă sunt o formă de supraviețuire identitară, nu doar o bifă pe lista electorală.

​Lucian Resmeriță (Lupeni) - managerul parteneriatelor

A înțeles că Primăria nu le poate face pe toate singură. Prin atragerea privatului, a creat o stabilitate rară la Minerul Lupeni. Este un model de management modern, unde administrația oferă scheletul, iar partenerii aduc resursele necesară performanței.

​Tiberiu Iacob-Ridzi (Petroșani) – gigantul generos

Deține perla coroanei: Stadionul „Petre Libardi”, baze de rugby și acces la Parâng. Totuși, la un asemenea buget, rezultatele nu sunt chiar cele dorite dacă ne raportăm la sportul rege - fotbalul. Petroșaniul ar trebui să fie locomotiva Văii, nu doar un administrator de infrastructură care se mulțumește cu ligile inferioare.

Și, totuși, primarul din Petroșani menține flacăra vie aici ,în ciuda multor împotriviri. Celelalte secții ale CSM-ului îi datorează multe dintre reușite.

​Vasile Jurca (Petrila) – omul eficienței

La Petrila se face performanță cu bani puțini. Aurul național la popice este dovada că managementul de succes nu are nevoie mereu de bugete faraonice, ci de viziune.

​Nicolae Dunca (Aninoasa) – luptătorul din umbră

Se chinuie să nu lase flacăra să se stingă într-o localitate măcinată de datorii și probleme. Este o luptă de uzură, unde rezultatele majore sunt greu de atins fără o infuzie serioasă de capital. Tirul cu arcul menține flacăra performanței.

​Cristian Merișanu (Vulcan) 

Vulcanul pare să fi pierdut busola sportivă în 2025. Deși are potențial uman și baze decente, lipsa unei direcții clare a dus la o stagnare care îi dezavantajează în primul rând pe copiii care vor să facă performanță. Și aici, totuși, munca antrenorilor și a jucătorilor este susținută de Merișanu.

​INVESTITORII: 

​În acest capitol, trebuie să separăm grâul de neghină. Sportul din Vale trăiește prin trei categorii de oameni:

​Pilonii de stabilitate

​Emil Părău (Comexim) rămâne, obiectiv vorbind, cel mai mare susținător al sportului montan, al fotbalului și al fotbal-tenisului. 

Este la ora actuală cel mai implicat susținător pe care sportul l-a avut în Valea Jiului.

​Sfinții anonimi (eroii mărunți)

​Acesta este locul unde batem aplauze. Patronii de magazine, depozite sau firme locale din Petrila, Uricani și Lupeni sau Petroșani care dau 500 sau 1.000 de lei pentru un rând de echipament sau pentru baremul de arbitraj al juniorilor. Fără acești „oameni de suflet", sportul mic ar muri în două săptămâni. Ei sunt adevărații sponsori, pentru că dau din puținul lor fără să ceară statui.

​Sponsorii competitivi

​Cei care finanțează Retezat SkyRace sau The Great Wall, oameni care au înțeles că sportul de anduranță pune Valea pe harta turismului internațional. Ei investesc în imaginea regiunii, nu doar într-o siglă pe un tricou.

Sume de bani

Din păcate, sumele exacte alocate în timp real pentru 2026 nu sunt publice centralizat, deoarece bugetele locale se aprobă și se modifică trimestrial prin hotărâri de Consiliu Local. Totuși, bazat pe execuțiile bugetare recente și tendințele din Valea Jiului, ierarhia estimativă a investițiilor este următoarea:

​Petroșani (CSM Jiul)

Deține cel mai mare buget, adesea depășind 1,5 - 2 milioane RON anual, susținând multiple secții și infrastructura stadionului.

​Vulcan (CSM Vulcan)

Alocă sume semnificative pentru fotbal și handbal, situându-se de obicei între 800.000 și 1,2 milioane RON.

​Lupeni (CSM Lupeni)

Investiții constante, în special pentru revenirea în ligile superioare, cu bugete de aproximativ 700.000 - 900.000 RON.

​Petrila (CS Inter Petrila)

Bugetul variază între 400.000 și 600.000 RON, axat în principal pe echipa de fotbal și copii/juniori.

Uricani & Aninoasa

Au cele mai mici bugete din regiune, sumele fiind adesea sub 300.000 RON per localitate.

​Notă: cifrele includ atât cheltuielile de personal (salarii sportivi), cât și întreținerea bazelor sportive. Așadar, la ora actuală puțini sunt cei care renunță la economiile lor pentru a investi în sport.

În viață, ca și în sport, puțini sunt cei care au curajul să mizeze totul pe o pasiune. Milu Părău a ales acest drum greu, riscându-și banii din dragoste pentru fenomen, reamintindu-ne tuturor că, înainte de a fi o afacere, sportul este despre emoție, risc și, mai ales, despre suflet.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.