Articole de acelasi autor

Vulcan. Cazul nu mai poate fi tergiversat la nesfârșit

Vulcan. Ziua Copilului se ține în 31 mai

Vulcan. Amărât și nebăgat în seamă

Uricani. Proiectul transformărilor din Poiana Mare rămâne în picioare

Uricani. Dănuț Buhăescu și povestea dintr-o fotografie

Vulcan. Obligație care nu va trebui să fie ignorată

Aninoasa. Lecție pe viu care nu va fi dată uitării

Vulcan. Cinstirea adusă eroilor nu va pieri nicicând

Vulcan.  Noutăți în regulament 

Uricani / Lucrări care vizează schimbarea la față a orașului

Nu știu câți mai sunt cei care-și amintesc ce era, în urmă cu peste o jumătate de veac, pe actualul loc pe care se află partea din spate a clădirii Cinematografului „Luceafărul” din Vulcan, situat la parterul blocurilor 3B1-3B2. Erau casele de pe două drumuri care se terminau la poarta de lemn în stil maramureșean prin care, trecând, urcai „La Baba”. Deal care există și acum.

Cvartalul de

blocuri la parterul cărora se află fel de fel de magazine, dar și cinematograful, a început să fie ridicat în anii șaptezeci și ceva. La puțin timp după ce a fost conturat actualul bulevard. Intrarea în noul cinematograf, super lux la acea vreme, se făcea, ca și acum, dinspre stradă, clădirea lui propriu-zisă fiind în spate, între blocurile termice 6 și 7. Pe spațiul dintre blocurile acestea se organiza, când eram puștan, orașul copiilor. Cu panouri pictate cu secvențe din povești, cu un scrânciob rudimentar, care, acum, l-ar îngrozi pe oricare copil, și două-trei chioșcuri de la care, când era careva în ele, puteai să-ți cumperi ceva dulciuri și, uneori, chiar și portocale.

Deschiderea noului

cinematograf a însemnat sfârșitul celui de la clubul muncitoresc. Și la „Luceafărul”, ca și la muncitoresc, stăteai la cozi interminabile, ca să-ți procuri bilet, și, uneori, ieșeai chiar fără nasturi la haină, dar triumfător. După anii nouăzeci a început declinul, iar holul, sala și anexele cinematografului ajunseseră în stare jalnică. Noroc cu fie iertat Gheorghe Ile căruia i-a surâs ideea unui cinema 3D. S-a renovat sala, s-a scos tot ce era aparatură veche, în fine a ieșit ceva boboc. Ba, să nu uit, pe dinafară clădirea a fost reparată, izolată termic și văruită.

În momentul de

față, și acum ajung unde voiam, partea exterioară a imobilului a început să se degradeze. Încet, dar sigur. Pereții sunt mâzgăliți constat cu graffiti, iar cel din partea vestică, îndeosebi, este permanent umed din cauza burlanelor de ploaie retezate la jumătate. Mi le-a arătat o doamnă din bloc, cea care-mi semnalase și prezența stâlpului strâmb din dreptul laturii sudice a termicului 6. Acum, cu atâtea priorități de făcut prin tot Vulcanul, nu știu când vor fi puși la punct și pereții exteriori ai cinematografului. Eu mi-am respectat promisiunea făcută femeii și am scris despre asta, chiar dacă, mai întâi, am făcut câteva piruete și m-am întors în timp.

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.