|
Nr. 4264, vineri 11 sep 2026, Anul XIX
 .
24.06.2009, 10:30:06 | 0 comentarii | 728 vizualizari
De Sânziene
Articole de acelasi autor
de Mircea ANDRAȘ
De Sânziene
E vară iar şi ploile fac concurenţă soarelui. Şi soarele n-are nimic împotrivă. Deoarece toată ziua e a lui. Până când ea trece de asfinţit şi se face noapte. O noapte albă, de vis, în care vrăjitoarele îşi dau în petic cu descântecele de rigoare, cu vrăji care nu se mai pot desface niciodată, cu ierburi de leac pentru suflet şi minte, cu stele căzătoare care uită să cadă, cu făgăduieli şi dorinţe întoarse în timp, într-un cuvânt (sau trei) noaptea de Sânziene, o tradiţie rar întâlnită pe alte locuri care (încă), din fericire, n-a dispărut. Şi (sperăm din toată inima) nu va dispărea niciodată. Vă vor vorbi despre toate astea, în pagina de faţă, două feminine: Saveta Ititesc (în proză) şi Dana Graţiela Hileagă (în poezie).
Saveta Ititesc
Sânzienele
În data de 24 iunie, în calendarul creştin, se sărbătoreşte naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, în termen puţin mai popular Sânzienele.
Sărbătoarea Sânzienelor păstrează în ea, ca toată tradiţia românească, un amestec fascinant de creştinism, păgânism şi vrăjitorie.
Se spune că în noaptea de Sânziene cerurile se deschid, lăsând libere ielele (zânele bune şi cele rele), care colindă pământul, punând în potirul florilor o picătură de balsam sau pelin, care ajută sau dăunează oamenilor.
De aceea se mai spune că în noaptea de Sânziene ierburile culese de anumite persoane şi în anumite condiţii, înainte de răsăritul soarelui, cu roua nopţii pe ele, sunt de leac pentru trup sau suflet.
În noaptea de Sânziene, vrăjitoarele şi descântătoarele, care cunosc locul, timpul şi anumite descântece, culeg ierburi de leac, pentru suflet. E o noapte vrăjită, în care se fac şi se desfac cele mai
puternice vrăji, cele care se fac
în acea noapte se spune că nu
se mai desfac niciodată.
Sânzienele sunt plante cu flori galbene aurii, cu miros blând, plăcut şi liniştitor. Sunt răspândite pe toate plaiurile ţării.
Ca aproape în toate zonele ţării, şi în comuna Blandiana florile de Sânziene au un mit magic asupra oamenilor, mai ales asupra fetelor, care se supun mai uşor ritualului. Ele culeg flori de Sânziene, încercând să ispitească viitorul. Fac cununi circulare, pe care le aruncă pe casă, dacă se opresc pe acoperiş dorinţa se împlineşte, dacă nu, ursitul sau ursita mai trebuie aşteptaţi. Dacă sunt bătrâni bolnavi în gospodărie, se aruncă cununi pentru ei, dacă cununa se opreşte pe casă, bolnavul va mai petrece cel puţin un an pe pământ, dacă cununa cade, bolnavul se va duce în altă lume.
Cununile de Sânziene se pun pe porţi, uşi, ferestre sau grindă, în credinţa că ele vor ocroti casa şi gospodăria de forţele malefice, aducând noroc şi belşug.
Dana Graţiela Hileagă
Sânziene dansând
Degetele tale se joacă
În poemele ierbii
Întoarcerea fără sfârşit
Prevesteşte povestind
Dansul pe petice de cer
Şirul ierbii fără de
Număr
Ţărmuri risipite
Temple de gesturi
Pe muzici necompuse
Încă
Şi steaua ta care cade
Fără să te acuze
Sânziene chibzuind
Silabe să-ţi cumpere
Trădarea
Îmbălsămat cu rouă
Crângul
Şi visul din părul tău
Nimicurile lumii iubitule
Dansul şi
Mărul izgonit din rai
Din care muşcăm sălbatic
Aceeaşi porţie de
Cer
Sânziene gândind
Când dimineţile coboară
Să se adape cu rouă
Vremurile bat la porţi
Văzduhul moare între
Mesteceni
Deşi albul îşi vede de
Drum
Şi drumul se tot duce
Arşiţa lunii
Cu genunchii juliţi
Eşecurile ne sparg buzunarele
Mugurii stau
Lângă foc
Şi fiecare gând
Îşi renaşte duhul
Fie-le roua uşoară
Sânziene romantice
Strângeţi rogu-te
Fântâna
Ce-n vene apa-şi varsă
La rădăcina
Lunii
Tristeţile urlând a
Pustiu
Şi pasărea ce scapă din cioc
Cerul
Cu îngeri cu tot
Sânziene visând
Recompensă în delir de
Arome
Salcâmi şi tei în cuiburi
De rouă
Nu s-a aprins nicio făclie
La coborârea în întuneric
Timpul trece fără oprire
În gara aşteptărilor mele
Ele
Dăltuite în aripi de ceaţă
Şi dansul şi jocul
Şi clipa care moare strivită
Ca o cireaşă fără sâmbure
Ca un clopot bătând peste
Umbre
Izvorul ca o pagină lipsă
Dintr-o carte cu
Paginile netăiate
Când pleci dragul meu
Ia-ţi Sânzienele cu tine!
Sânziene în zbor
Ultimul zbor
Se zbate într-un cuvânt
Fără viitor
Năluci zidite în amurguri
Gândul prins în capcană
Şi raze aburinde
Aurind între gene
Sânziene cu tine
Dragul meu
Seara e căzută la
Poartă
Eu stau pe un pat
De flori
Întroienit cu multe
Culori
Sânzienele fac roată
Inimii mele
Să mă prind în jocul
Lor aş vrea
Dar poarta e închisă
Şi tu eşti dincolo
De poartă
Chiar dincolo de
Dincolo
Sânziene cu dragoste
Decretează noaptea
Jocuri bizare
Petale rouă lacrimi
Culori picături de ploaie
Umbrele dimineaţa
Dansând pentru
Tine
Cel care tragi dragostea
De urechi
Când o ia razna
Descântec
Du-te şi te du
Unde ai vrea tu
Cu florile rare
Să mi te faci mare
S-ai cugetul tare
Vis de sărbătoare
Gândul să îţi zboare
În această noapte
Când totul se poate
Când nu se desface
Orice vrăji ai face
Când nu se dezminte
Orice-ai ţine minte
Când viaţa toată
Va putea să poată
Când priveşti tu roată
Să fie doar bine
Şi zile senine
Toate pentru tine!
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
 
Alege să o susții! 
Promovare
 Publicitate
 Newsletter
|
Copyright © 2008-2026 ZVJ. Toate drepturile rezervate.
Ziarul Văii Jiului | De neoprit
