|
Nr. 4264, vineri 11 sep 2026, Anul XIX
 .
12.08.2009, 12:37:53 | 0 comentarii | 702 vizualizari
Poeme Maria Bejenaru
Articole de acelasi autor
de Mircea ANDRAȘ
Viaţa văzută
prin halba de bere
La bar, luminile aşteaptă
Să se mai nască înc-odată,
Ecourile, doar, se-ndreaptă,
Înspre trecut, pe-aceeaşi poartă.
Pe care timpul o deschide
Când gândurile fug de tine
Şi dorul lumii se divide
În mici adrese clandestine.
Se-aud atuncea muzici fine,
Se-aud şi sfinţi zburând în ceruri,
E-o trecere din rău spre bine
Pe lungi poteci de adevăruri.
Acelaşi praf întins pe drumuri,
Aceiaşi paşi călcând lumina.
Făcând risipă de parfumuri,
Vin florile şi trag cortina.
La masa dinspre miazănoapte,
Două perechi ocupă golul
Acelor clipe disperate
Ce nu şi-au mai adus obolul.
O masă într-un colţ de viaţă
La-ncrucişarea-a multor drumuri
În clipa când surâsu-ngheaţă
Şi din prezent s-alege scrumuri.
O masă ca pe-o scenă dată,
Cum ai fi rupt din suflet glasul,
O lume care nu se gată,
Deşi de mult îi sună ceasul.
Sunt patru suflete de taină,
Astrânse-n colţul de lumină.
În starea-aceea, diafană,
Când cade peste noi o vină.
O vină de-a avea viaţă,
La care nu găsim iertare,
Şi un destin pierdut în ceaţă,
În clipa-n care cerul doare.
Prima meseană e o fată,
Cu-atâta soare prins în plete,
Ce n-o să poată niciodată
Ochi-i albaştri să-i desfete.
În alb, cuminte-nveşmântată,
Cu roua pură în privire,
Cu zâmbete ce niciodată
N-o să-şi găsească izbăvire.
Şi-alături prind să se-nfiripe
Culori din ochii ei cuminţi,
Că dac-ar fi avut aripe
S-ar fi rotit doar printre sfinţi.
Lumini mărşăluind prin geamuri
Se-ntorc acuma dinspre stele
Şi vise, picotind pe ramuri,
Par, pentru fata noastră, vele.
Pe-ntinsul unei mări albastre
Cu valuri cât o veşnicie,
Când gândurile mor sihastre,
Fără speranţă să învie.
Al doilea care stă la masă
Este logodnicul, cel care
Primind, de la destin, o şansă,
A cules fata, ca pe-o floare.
Din ochii lui irupe dorul
Atâtor ani de stăruinţă,
El are-n mintea lui amorul
Şi-n gânduri doar nesăbuinţă.
E elegant „la patru ace”
Şi-i impozant ca-ntotdeauna
E vorbăreţ, da-acuma tace,
Doar gândul îi lucrează-ntruna.
Fiindcă de-o săptămână, două,
Se-amorezase de-altă fată
Iubirea-i veche şi e nouă
Şi nu apare doar o dată.
Dar cum să facă să îi spună?
Aceasta-i întrebarea care
Îl frământă sub clar de lună!
O întrebare ce te doare.
Al treilea personaj de-acuma
Era un biet bătrân de vreme.
Ce-n viaţă nu-şi făcuse suma
Şi speră totuşi şi se teme.
Avea acasă trei fetiţe
Şi o soţie betegită
Şi soarta iarăşi făcea fiţe
Şi viaţa trebuia trăită.
Avea la riduri cât cuprinde
Şi mâinile bătătorite
Şi chiar de bucurii s-ar vinde,
El n-avea clipe aurite.
Şi lumea lui trecea-n nefiinţă
Şi drumul se-nfunda de-acuma.
De o-ndreptare neavând ştiinţă
Sfârşitul îi luase urma.
Şi era linişte în ceruri
Speranţele plecau departe.
Era şi cald, erau şi geruri,
Şi un destin, ca semn de carte.
De nicăieri o izbăvire
De nicăieri un semn, niciunul,
N-avea nici dreptul la gândire,
Din toate se-alesese scrumul.
A patra, dar şi ea din urmă,
Cu ochii-n lacrime sărate,
Pe care doar cu greu le curmă
Şi cu păcate multe-n spate.
Cu hainele mototolite
Din care zdrenţele curgeau.
Cu clipe multe netrăite
Şi altele care-o dureau.
Avea în spate-n veci durerea
De a-şi fi alungat un fiu.
Nici nu ştia că el e-averea
Dar îl pierduse. Prea târziu!
El rătăcea de-acum prin lume,
Nici nu ştia de mai trăia,
N-avea un loc, n-avea un nume
Şi câte oare nu avea?
Femeia a oftat stingheră
Dar lacrime nu mai avea.
Viaţa asta, efemeră,
Ce noi surprize-i pregătea?
Barmana – o fată încercată,
Spăla paharele la bar.
Despre clienţi din sală, iată,
Ea neavând, deloc, habar.
Ce îi încearcă, ce-i frământă
Şi ce idei le trec prin cap?
Ce îi disperă, ce-i încântă,
Câte dureri, în ei, încap?
Şi luând halba ca s-o spele,
Prin ea privi înspre clienţi.
Şi cele bune, cele rele
Făcură ochii ei atenţi.
În primul rând îmbătrânitul
Primi un telefon de-acasă
A lui soţie, cu bolitul
Sfârşi şi era sănătoasă.
Şi cele trei fetiţe mici
Îl aşteptau ca să revină,
Să termine ce-avea pe-aici
Că-l aşteptau, de-acum, la cină.
Bărbatului îi revenise
Din nou culoarea în obraji.
Soţia se înzdrăvenise
Şi-l aşteptau cu toţi cei dragi.
Femeia care se rugase,
Cu gândul dus la fiul ei,
Aşa cum nu se aşteptase
Primi o veste cu temei.
La poarta casei sale-acum
Se odihnea acolo-n prag
Chiar fiul său întors din drum
Şi care-o aştepta cu drag.
Băiatul logodit cu fata,
Găsi curajul ce n-avea
Şi mai cu vorba, mai cu fapta
Îi spuse fetei se vroia.
Aceasta l-a privit în faţă
Şi i-a surâs cum ea ştiea
Primise-o palmă de la viaţă
Dar viaţa-i prietenă cu ea.
Şi i-a şoptit într-un sfârşit
Deşi cuvintele-o dureau
Chiar dacă totuşi te-am iubit
Azi libertatea ţi-o redau.
Şi totul strălucea de-acuma
Şi-n sală fericiri erau
Şi-o muzică luase urma
Acelor îngeri ce zburau.
De-asupră-le celor din sală
Barmana îi privea ca-n vis.
Punând alături halba goală
Ce-o transportase-n paradis.
Atunci imaginea se frânse
Ca melodiile la bal
Şi tot prezentul se desprinse
Într-un tablou sordid, banal.
Luminile agonizânde
Şi zborul lor pe-un cer fierbinte
Când cerul, sus, nu mai răspunde.
Şi totul fu iar ca-nainte!
Maria este o poetă care trăieşte poezia. Poezia însăşi, la un moment dat, trăieşte prin Maria. Sunt ferm convins că vor plăcea amândouă. Cu tot ceea ce ele vor aduce în viaţa dumneavoastră. Aflată între două zile importante pentru ea (10 august – ziua de naştere şi 15 august – ziua onomastică), merită să o sărbătorim cu un zâmbet şi-o floare.
La mulţi ani, Maria!
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
 
Alege să o susții! 
Promovare
 Publicitate
 Newsletter
|
Copyright © 2008-2026 ZVJ. Toate drepturile rezervate.
Ziarul Văii Jiului | De neoprit
