|
Nr. 4264, vineri 11 sep 2026, Anul XIX
 .
28.08.2009, 11:26:46 | 0 comentarii | 816 vizualizari
Filme versificate
Articole de acelasi autor
de Mircea ANDRAȘ
Indienii pe uliţă
(western în versuri)
Printre stânci tropotesc caii
Şi cowboy-i îi strunesc.
Parc-ar merge-acum o bere
Se agită-un şarpe-n iarbă
Indienii-acum sosesc!
(Vin dar cu întârziere)
Într-un nor de praf de-acuma,
Vălătuci de umbre văd,
Depărtările ne doare,
Sus, pe cer, răsare luna,
Jos, în iarbă, e prăpăd.
(Însă nimeni nu moare),
Indianul „Limbă lungă!
(Mână caii, vizitiu!)
E pictat ca un tablou.
N-a iubit cât să-i ajungă
Şi-a fost trist că în pustiu
N-a primit niciun cadou.
De aceea se convoacă
Indienii la revoltă
(Că la dânsa se ajunge)
Sunt cu toţii într-o troacă
Numai liderul invocă:
„Să fim veseli, chiar de-om plânge!”
Dar şerifu-i de părere
Că s-a cam turtit chifteaua
Şi se sare peste cal
Scenaristu’ face-avere
Şi îşi cheltuie safteaua
Între trei filmări, la bal.
Armele pocnesc de-acuma,
Gloanţele se cheltuiesc,
Chiar de nu au nicio ţintă
Că mai mult se-njură-ntruna.
(Unii chiar se chilăvesc)
(Cei ce n-au ştiut să mintă)
Fata vine de la apă
(Fără haine că-i căldură)
Şi prin prerie dansează
(De prea multă băutură).
Criticii-o privesc cu ură
(CNA-u-i amendează)
Preria-i revendicată
(Se revendică şi caii
De nepotul lui Columb)
Şi se trece-aşa, deodată,
La înaintări per pedes,
Cu picioarele de plumb.
Băiatu-ntâlneşte fata
(Fata n-are cum să fugă
Şi poate că nici nu vrea),
I se pune, pe ea, pata
Şi îndeamnă s-o ajungă
(Cum scenariul i-o cerea)
Indianul călăreşte
Cowboy-i se duc ca vântul,
Doar şeriful stă pe gânduri
(Ezitarea se plăteşte)
Zboară, prin eter, cuvântul.
Şi-i loveşte-n dese rânduri
Se încinge-o luptă dreaptă,
Praful se înalţă-n cer
Parfumând, cu flori, înaltul.
Toată lumea se îndreaptă
Înspre crângu-n care fata
Stă de vorbă cu băiatul.
Când, deodată, dă o ploaie
Şi-i udă pân’ la piele,
Cum s-a încetăţenit,
Acţiunea se înmoaie
Curcubee-apar, rebele,
Şi pe ele-i scris: Sfârşit!
Cine-a dat cu piatra-n buna?
(Film în... epigrame)
Trebuie să precizăm încă de la început că acţiunea nu se petrece în Petroşani:
Stă, la margine de apă,
Niciun prieten nu îl sapă
Şi e doldora de bani.
Deci... nu e din Petroşani.
Ci, aşa cum veţi vedea în momentele ulterioare, totul se petrece în cu totul altă parte
Nu e Franţa că nu-s blonde,
Nici Egipt că nu-s cămile,
Nu-i Irak că nu sunt sonde,
Nici Ciopeia că nu-s... vile.
Bineînţeles că timpul e conform buletinului meteo în vigoare
De-ar fi soare cum nu-s nori
Şi-un vânt cu bună-cuviinţă,
N-ar fi secetă, nici ploi!
Timpu-ar fi... în consecinţă.
Totuşi, e primăvară. Soare, flori, păsări... tot tacâmul. Iar natura te înseamnă la alte alea
Ea, natura-i prozatoare,
Îmbrăcată-n noua haină.
Uite! Floare lângă floare!
... Şi-ntre ele-o buruiană.
Totul, dar absolut totul, pe o muzică extraordinar de adecvată (ce frumos sună ultimul cuvânt!)
Cam după etcetera,
Fata prinse a-i şopti:
„Zii bade cu cetera!
... Că din altceva nu ştii!”
Fata e albă. La faţă şi la haine. Aţi ghicit! (deşi nu se dau premii). E... mireasă! (mira-s-ar lumea de ea!)
Parc-ar fi căzut din lună
Când îi cântă. dulce, popa:
„Ia-ţi mireasă ziua bună!
... C-ai intrat în Europa!”.
Băiatul descinde, în mod cu totul şi cu totul impozant, din cea mai performantă maşină a secolului
Calcă, în picioare, tina,
Fără vise, fără-un ban.
Îşi parchează, trist, maşina
(Pe care citim... Logan)
Întâlnirea dintre ei e explozivă. Fata bântuie peste tot. Deşi ea, personal, nu e bântuită de nimeni
Ea se uită după stele,
Care nu au apărut
Şi se-mpiedecă de ele
... Fiindcă-n stele n-a crezut.
Băiatul nu ştie (nici să-l tai) ce-l aşteaptă. Şi nici cine
Fata blondă-n braţe-i cade.
(El o prinde neapărat)
Ea îi pare cumsecade
... După primul sărutat.
Dar, ca în orişice iubire, mai mult sau mai puţin divină, apare şi un al treilea
Ea din patu-i se trezeşte
Sorbind soarele. Divinul
Cu lumina-o aureşte
Când apare-n prag... vecinul.
Acţiunea se precipită. Intră pe rol şi cenzura. Al cărei laitmotiv este “fără nuduri!”. Am zis!
Vecinu-n braţe o strânge
Şi ceva în ea se frânge,
Când îi spune el, cu chef,
C-a fost promovat ca... şef.
Băiatul însă îşi vede în linişte de ale lui: casă, masă, patria şi taxe
I s-a zis, cu teamă parcă,
“Mâine-n zori vom sparge-o bancă!”
El a spus că-i sunt pe plac
Numai băncile... din parc.
Jefuirea băncii s-a terminat în coadă de peşte. Adică nici aşa, nici aşa. Nici altfel
Şi-a salvat dentiţia
N-au ieşit ideile
Nu l-a prins poliţia!
L-au prins... remuşcările.
Fata şi-a croit un viitor. Că avea stofă pentru aşa ceva. Şi a fugit în lume (mai încet că nu le avea cu kilometrajul)
Vecine, vecine!
Ia cu tine-un câine!
Să-i dea cu lătratul
Că vine... băiatul.
Şi băiatul venea, măre, venea... de credeai că merge invers:
Fată dragă, fată,
Te urmez uşor.
Să te pup odată!
... Şi apoi să mor!
Vecinul, însă, trase pe dreapta (deşi, el era de stânga) şi îi aşteptă. Ştia să aştepte. Băiatul veni, opri, coborî şi făcu un pas înainte. Toate astea într-un minut
Fetiţă frumoasă,
Ţi-am dat foc la casă!
Şi-n beci la vecinul
... I-am băut tot vinul.
Când a auzit toate astea, vecinul i-a dat foc la... ţigară (că la altceva n-avea ce) şi i-a spus
Regretul n-o să mă lase
Dar te-anunţ, ca o premiză,
Că, dând foc acelei case,
Tu ţi-ai dat foc la... valiză.
Băiatul îi dădu, atunci, trei pumni şi două palme (sau invers) şi primi în schimb un dos de palmă şi-un picior în cur (scor egal)
S-au oprit apoi, deodată,
Cum de somn te mai desparţi,
Unul cu mâna luxată,
Altul cu-ochelarii sparţi.
Fata şi-a dat seama că ea e personajul principal. Şi a procedat ca atare:
Ea, luându-i în răspăr,
Şi-a-nfrânat de tot amorul
Şi, lăsându-i bătuţi măr,
A fugit cu... regizorul.
Băiatul şi vecinul s-au uitat lung în urma lor. Că scurt n-aveau cum
Şi au spus atunci uşor,
Când din spate i-au privit:
“Vai, săracul regizor!”
Gata! Filmul s-a sfârşit!
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
 
Alege să o susții! 
Promovare
 Publicitate
 Newsletter
|
Copyright © 2008-2026 ZVJ. Toate drepturile rezervate.
Ziarul Văii Jiului | De neoprit
