|
Nr. 4264, vineri 11 sep 2026, Anul XIX
 .
22.09.2009, 09:58:09 | 0 comentarii | 905 vizualizari
Bancuri dialogate
Articole de acelasi autor
de Mircea ANDRAȘ
Pasageri şi pasagere
- Tu, Mărie! zice Ion, eu de-abia acum conştientizez că mie îmi plac mai mult iubirile pasagere...
- Du-te, mă, Ioane, nu mai spune... şi pasagerii nu? zice ea într-un sfârşit.
Piromania
- Tu Mărie, mormăie Ion, aseară o fătucă mi-o cerut un foc...
- Şi ce ţi se pare atât de deosebit în chestia asta? se nedumereşte Mărie.
- Păi, de unde-o fi aflat ea că eu sunt piroman?
Înălţimea, bat-o vina!
- Măi, Ioane, întreabă Mărie aproape în şoaptă, tu de ce iei notele aşa de jos când cânţi? De ce nu te urci mai sus?
- Cum să-ţi spun eu, măi Mărie, bag-samă... am rău de înălţime.
Premii peste premii
- Ioane, câte premii ai luat tu la festivalul ăsta? Întreabă Mărie, care tocmai îi ia un interviu.
- Păi, cam vreo cinci. Da, da... atâtea.
- Înseamnă că le-ai luat pe toate. Eşti bun, drept să-ţi spun. Da‘ cum ai făcut?
- Am pândit momentul când membrii juriului erau la cafea.
Despre lipsuri
- Ioane, zice Mărie, acum eşti director. Te-ai ajuns scumpule! Nimic nu-ţi lipseşte...
- Ba da, Mărie. O secretară.
- Păi eu ce sunt aici, băi Ioane? Acum chiar că nu-ţi mai lipseşte nimic...
- Ba da. A doua secretară.
Despre facerea curţii
Mărie îi ţine calea lui Ion, care a fost ales, în vara asta, primar, şi-l ia la rost:
- De unde ieşişi, băi acesta? De la Leana, aşa-i. Nu ţi-e ruşine? Toată lumea ştie că îi faci curte... dreptu-i?
- Aş, Mărie, nici vorbă să-i fac curte! I-am făcut doar o bucătărie de vară şi un copil. (Şi ăla din flori)
De treci gardul de aramă
Ion i se plânge Măriei (că poliţistului nu poate):
- N-ai idee, Mărie, ce lipsuri am mai constatat în ţărişoara asta, de aici, de la Dunăre...
- Şi anume? îl sâcâie Mărie, pusă pe aflat noutăţi.
- Păi, aseară am intrat cu maşina aia nouă într-un gard mai vechi...
- Şi? îl iscodeşte fata.
- Şi n-ai idee ce garduri proaste putem să facem noi, românii?!
Despre ridicare
La răspântie, Mărie, puţin cam posacă, îl ia la ordine pe Ion:
- Unde slabu‘ alergi aşa, băi puşlama?
- Mă grăbesc să-i ridic rochia secretarei! răspunde gâfâind Ion.
- Să-ţi fie ruşine. Astea sunt bancuri de prost gust! turuie fata. Dar Ion continuă.
- De la croitorie tu... că mai sunt cinci minute şi închide!
Chestie de ţinere
- Mărie! Acu‘, de ziua ta, ţi-am adus oarecare trandafiri.
- Fă bine şi du-i înapoi. Florile astea nu-mi plac în niciun fel.
- De ce tu? se nedumereşte Ion, uşor dezorientat.
- Pentru că sunt cu două feţe, Ioane. Când ţin cu PSD-ul, când cu PD-L-ul...
Margarete, margarete
- Tu, Mărie! Aseară m-am făcut de baftă!
- Cum aşa Ioane?
- Păi, eram în mijlocul străzii, cu trei margarete.
- Trei, Ioane? Un buchet deci.
- Nu-i niciun buchet. Eram cu margareta de nevastă-mea, cu Margareta, amanta (că amândouă sunt tize) şi cu o Margaretă pe care o ţineam în mână.
- Şi cum te-ai descurcat?
- Am aruncat floarea cât colo... fir-ar să fie!
Bileţel
“Mărie! Să ştii că sunt deosebit de trist, scrie, cu lacrimi în ochi Ion, şi timpul e mohorât. Şi plouă. Şi la televizor nu se dă nimic. De pomană“.
Umblatul cu vorba
- Ioane, mie-mi place de tine că umbli tot timpul...
- Chiar?
- Umbli tot timpul... cu vorba.
Despre păstrare
- Ioane, zice Mărie cu năduf, tu de ce nu poţi păstra niciodată un secret?
- Eh, nu ştiu cum fac, Mărie, că eu încerc să le păstrez dar, aproape întotdeauna, le pierd, fir-ar a naibii.
Ziceri elevate
- Mărie, tu eşti o fată extraordinară! Niciodată nu mi-ai spus că mint. Ci, doar, că am o imaginaţie debordantă.
- E tot aia, Ioane... numa‘ c-am spus-o mai elevat.
Chestie de apucare
- Ion şi cu Mărie stau pe malul apei. Mărie îl priveşte drăgăstos (aşa credea ea), Ion o priveşte relaxat (aşa credea el).
- Ascultă, băiatule! Tu, înainte de a te apuca de politică, te-ai mai apucat şi de altceva?
- Da, desigur! De fata secretarului de partid.
Cuminţire
- Ioane, am aflat un lucru bun! Se zice că nu mai umbli prin baruri...
- Ai auzit bine, mamă soacră. Ce mai caut prin baruri? Acum mă opresc, ca tot omul, la terasă.
Ale şefului
- Ioane! îi strigă nevastă-sa, te-am văzut cu o blondă într-o maşină străină...
- Da, dragă! Era maşina şefului...
- Şi blonda?
- Secretara. Tot a şefului!
- Să nu spui că şi tu eşti a şefului
- Păi, da` cum altfel?
- Eh, atunci află de la mine că şi eu sunt tot a şefului...
Trimiteri
- Băi, ăştia trei, ce-i trimitem lu‘ Vasile, ca dar de nuntă?
- Păi, eu, zice Gheorghe, îi trimit zece
milioane. O fi mult, o fi puţin? zice Petru.
- Eu, dragii mei, continuă Ion, îi trimit toată... admiraţia mea. O fi mult, o fi puţin?
Alte simţuri
- Ştii, draga mea, că eu nu beau niciodată din sticlă?
- Da. Am observat. De ce?
- Pentru că am... simţul măsurii.
Pentru
Ion a intrat în magazin, a zâmbit (cum numai el ştia) şi a solicitat o umbrelă.
- Pentru cadou? a întrebat, candid, vânzătoarea.
- Nu. Pentru ploaie! a răspuns el.
Despre cinstire
- Băi Gheorghe, zise brusc Ion, tu ştii că eu nu beau niciodată singur?
- Oare de ce? făcu Gheorghe pe naivul.
- Simplu. N-are cine să mă cinstească.
Supărare din supărare
- Ioane! îi şopti Mărie, eşti supărat că ai un câine mai deştept decât tine!
- Nu de asta îs supărat, ci doar pentru că el ştie acest lucru.
Despre prindere
- Bă Ioane, nevastă-ta ţi-a dat de înţeles, de nenumărate ori, că nu te mai iubea.
- Şi?
- Şi tu te-ai prins decât la divorţ...
Despre traversare
- Ioane, tu de ce nu traversezi pe zebră?
- Nu am aşa ceva în dotare, Mărie!
Priviri
- Ioane, de ce spune lumea că tu eşti un blond mai deosebit?
- Fiindcă sunt singurul blond din oraş care are o privire brunetă.
Observare
- De ce nu-ţi iei şi tu un ceas, Ioane?
- Nu-mi iau, Mărie, să nu observ cum îmbătrânesc.
Una-alta
- Ioane, nevastă-ta aşa frumos ştie să se îmbrace?
- Da! Da‘ tu, Mărie, ştii aşa frumos să te... dezbraci.
Despre stat
- Mărie! Ţie ţi-a plăcut să lucrezi la stat?
- Da, Ioane, că statul i-al nostru. Cred că suntem singurul popor care adoră statul mai mult ca orice.
Despre ochi
- Tu Mărie, nevastă-mea îmi face în fiecare seară ochi dulci.
- În primu rând, Ioane, se spune ochiuri. Şi astea sunt bune sărate.
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
 
Alege să o susții! 
Promovare
 Publicitate
 Newsletter
|
Copyright © 2008-2026 ZVJ. Toate drepturile rezervate.
Ziarul Văii Jiului | De neoprit
