|
.
04.02.2010, 15:06:28 | 0 comentarii | 749 vizualizari
Noutaţii despre literatură şi artă plastică
Articole de acelasi autor
de Mircea ANDRAȘ
Literatura
l Eminescu umbla „sara pe deal”. Ca să nu-l prindă părinţii fumând.
* Lui Coşbuc îi plăcea „iarna pe uliţă”. Nu ştim dacă cu sania sau cu patinele.
l Bacovia a scris poezia „Plumb” pentru că-i plăceau metalele grele.
* Ion Creangă umbla prin tei după pupeze, pentru că luase râie de la o capră care nu dădea lapte.
l Arghezi a scris „bilete de papagal”. După care le-a vândut.
* Macedonski a publicat „Rondelul rozelor ce mor”. Ceilalţi trandafiri însă o duc bine.
l Lui Barbu Delavrancea îi plăceau „apusurile”. Şi nouă ne place... în apus.
* Mihai Beniuc a scris „Mărul de lângă drum”. După care l-au tăiat. Mărul.
l La corespondenţă, Eminescu a stat cam rău. N-a scris decât trei scrisori.
* Alecsandri a cules „mioriţa”. De pe drumuri.
l Călinescu a scris „Felix şi Otilia”. Felix a rămas. Undeva pe lângă Oradea. Dar Otilia a dispărut demult. În istorie.
* Am citit poezia lui Coşbuc „Noi vrem pământ”. Cred că se referea la pământ de flori.
l Lui Eminescu îi plăceau plopii, fără soţ. Şi iubitele cu.
* În versul lui Coşbuc „Şi George nu mai vine” nu este vorba de George... Bush.
l Eminescu era un bun ecologist. După cum reiese şi din versul „Fiind băiat, păduri cutreieram”.
* Pe timpul lui Sadoveanu circulaţia pe apă era foarte bine pusă la punct. Circulau cu te miri ce. A se vedea „Venea o moară pe Siret”.
l Sadoveanu a fost bănuit de trafic de influenţă. El i-a publicat pe toţi cei din „Neamul Şoimăreştilor”.
* Firea deschisă a lui Caragiale oscila între „Năpasta” şi „D-ale carnavalului”.
l Tudor Muşatescu a scris „Titanic vals” pentru că nu-i plăcea decât tangoul.
* După ce Ion Minulescu a rămas „corigent la limba română”, a început să scrie în franceză.
l Lui Ion Creangă nu-i plăceau strugurii. Decât sub formă lichidă.
* Topârceanu scria despre primăvară ca despre o iubită. Şi despre iubită ca despre o primăvară.
l „Pădurea spânzuraţilor” nu are nicio legătură cu „Pădurea nebună”.
* Anton Pann ne-a adus atâtea fabule şi proverbe încât La Fontaine devenise de prisos.
l Amintirile din copilărie au fost numai ale lui Ion Creangă. Vă asigurăm că dumneavoastră aveţi cu totul alte amintiri.
* Petre Ispirescu a umblat toată viaţa (ca şi soţul dumneavoastră de altfel) numai cu „basme”.
l Nu vă faceţi iluzii. „Cel mai iubit dintre pământeni” nu sunteţi dumneavoastră. Spre edificare citiţi, totuşi, cartea. Înainte nu se găsea deşi ai fi plătit-o dublu. Acum se găseşte dar n-aveţi bani s-o luaţi.
* Sper că v-aţi dumirit. „Cireşarii” nu erau culegători de cireşe. Dacă ne luăm după aşa ceva ar trebui scris neapărat romanul „Căpşunarii”.
l Nu. „Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici” nu au fost scrisă în România. Atâtea personaje ar fi depăşit bugetul alocat.
* „Vă plac femeile ca viitoare iubiri sau doar ca muze?”, a fost întrebat Eminescu de către un ziarist. „Da” a răspuns hotărât poetul.
l Vasile Cârlova a fost întrebat dacă a scris multe poezii la viaţa lui. „Mai mult am gândit decât am scris” a răspuns poetul.
* „Ioane, tu n-auzi noaptea muzele cum îţi dau târcoale?”, l-a întrebat Eminescu pe Creangă. „Nu, Mihai – i-a răspuns Creangă – n-aud decât caprele zbierând că le e foame”.
l Liviu Rebreanu a dedicat romanul său „Ion” prietenului său Vasile.
* Viorel Ştirbu trăgea cu dinţii de carte.
l Ion Luca Caragiale fusese un om serios. Până a dat „Năpasta” peste el.
* Titu Maiorescu nu era din Titu. Dar nici din Caracal.
l „Când vă simţiţi mai bine? Când scrieţi proză sau când scrieţi poezie?” a fost întrebat Ioan Dan Bălan de o admiratoare. „Depinde de... vin!” a răspuns acesta.
* „Ştim cu toţii cât de mult cotrobăiţi în colbul veacurilor prin ziarele trecute! - şi-a început întrebarea cea care-i lua un interviu lui Marian Boboc. Ce aţi găsit mai interesant în ele”?. „Au atât de multe greşeli de ortografie...” a răspuns scriitorul.
l Doctorul Dumitru Gălăţan-Jieţ a fost întrebat deunăzi cum reuşeşte să împace stomatologia cu literatura, cunoscut fiind faptul că le are şi cu literatura. „Le îmbin, dragă, le îmbin! – a spus acesta. Mai o extracţie, mai o pagină...”.
* Dumitru Velea a fost mustrat de către o cititoare nedusă prin biblioteci că nu întotdeauna înţelege ce scrie el. „Aşa e lumea, domnişoară. Ce, viaţa o înţelegi cumva?”.
l „Cunoşti un poet care să nu bea alcool?” – am fost întrebat de unu’. „Daa! – i-am răspuns eu, Elisabeta Bogăţan!”.
Artă plastică
* Lui Tonitza îi plăcea să facă (!) copii... pe pânză.
l Theodor Aman nu era turc. Avea însă un nume pe care turcii îl repetau tot timpul.
* Sabin Bălaşa picta în culoarea situaţiei noastre. Albastră.
l Fiind surprins de preţul deosebit de ridicat pretins de Grigorescu pentru tabloul „Car cu boi”, un cumpărător a ripostat: „Cam puţini boi pentru un preţ atât de mare?!”. „Restul de boi îl privesc, domnule” – a conchis pictorul.
* Corneliul Baba era pictorul preferat al Elenei Ceauşescu. Minus numele.
l Lui Luchian îi plăceau florile. Dar numai pictate. Probabil pentru că în această postură nu aveau nevoie de ambalaj.
* Iser anunţă, prin telefon, titlul tabloului pe care îl va aduce la o expoziţie culinară pentru a fi menţionat în program. După două ore primeşte, la rându-i, un telefon de la organizatori: „Maestre, nu e bine titlul. Cine a mai văzut
l „Ce suflet pur aveţi – îi spunea un admirator pictorului Nicolae Tonitza – când pictaţi portrete de copii. Ce poate fi mai frumos ca un portret de copil?”. „Portretul mămicilor” – i-a răspuns netulburat pictorul.
* Fragment dintr-o cronică de artă plastică la una din expoziţiile personale ale lui Ion Jalea. „Şi ce frumos reprezintă Jalea pe pânză situaţia romantică a acestei ţări!”.
l Ion Vinea a fost întrebat dacă e greu să sculpteze şi (evident) care e tehnica respectivă. „Nu. Nu e deloc greu, a răspuns maestrul adăugând: iei un bloc de marmură şi faci ce vrei cu el... şi mai ales ce trebuie... atât!”.
* Andreescu a fost acostat, pe stradă, de soţul (nelegitim) al unui model pentru nuduri. „Cum ţi-ai permis s-o pictezi pe nevastă-mea goală, bă zugravule?” – a pus el punctul pe „i”. „Stai liniştit, a răspuns calm pictorul. Ea mi-a pozat doar pentru faţă. Pentru restul am folosit dublura. Oricum, soţia ta n-are corp pentru nud!”.
l „Foarte bine. Te încadrezi cu personaju’! – i-a spus Grigorescu unui prezumtiv model. Am să te pictez în culori reci”. „Oh, a ciripit ea, nu s-ar putea să le încălziţi puţin? Că tremur de pe acum”, s-a plâns ea.
* „Nu vă deranjează să pictaţi atâta natură moartă?” l-a întrebat pe Corneliu Baba un admirator. „Dacă reuşeşte să tră-iască pe pânză, nu!” a răspuns maestrul.
Comentarii articol (0 )Nu exista niciun comentariu.
Adauga comentariu
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre. Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul |



