Solemnitatea s’a desfăşurat în prezenţa membrilor Prezidiului şi ai guvernului, precum şi ai delegaţilor tineretului sovietic şi delegaţiilor de muncitori din Capitală

 

Duminică dimineaţă a avut loc inaugurarea linie ferate Filiaşi-Bumbeşti-Livezeni.

Pentru a participa la solemnitatea inaugurării au sosit din Bucureşti cu un tren special în gara Ilie Pintilie, depe traseul nouii linii, d-nii: prof. C.I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, Ion Niculi, vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de miniştri, Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al PMR şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, Lotar Rădăceanu, ministrul Muncii şi Prevederilor Sociale, Emil Bodnăraş ministrul Apărării Naţionale, Miron Constantinescu ministrul Minelor şi Petrolului, Chivu Stoica ministrul Industriei şi Teodor Iordăchescu ministrul Lucrărilor publice.

Deasemeni d-nii: Al. Moghioroşi, secretar al CCPMR, Gheorghe Apostol, preşedintele Confederaţiei Generale a Muncii, Stelian Tănăsescu, ministru adjunct la ministerul afacerilor interne, Gaston Marin, ministru adjunct la ministerul industriei, Alexa Augustin, director general al Căilor ferate române, d-na Eugenia Rădăceanu şi d. Mihail Dalea, membri în CC al PMR.

Au mai sosit cu acelaş tren pentru a participa la solemnitate d-nii: Ghenadie Fominov şi Victor Levenţov, delegaţi ai tineretului sovietic, Andrei Pătraşcu, responsabil coordonator al şantierelor naţionale, Ilie Drăgan, secretar general al FNTDR, Pavel Lala, secretar al CCUTM, Nicolae Goldberger şi B. Zaharescu din partea Federaţiei Naţionale a foştilor deţinuţi şi deportaţi politici antifascişti, Mihail Roller, dr. C. Dumitriu secretar general al Partidului Naţional Popular, V. Hulduban secretar general al frontului Plugarilor, d-na Stela Moghioroşi din partea UFDR-ului, dr. Ion Bârzu din partea Crucii Roşii, precum şi delegaţii de muncitori din fabricile din Capitală.

 

Inaugurarea nouei linii ferate

După sosirea trenului special în gara Ilie Pintilie, d-nii prof. C.I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi Emil Bodnăraş, ministrul Apărării Naţionale au trecut în revistă plutonul de onoare. Apoi d. Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al PMR şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, a inaugurat noua linie tăind panglica roşie. D. Alexa Augustin, directorul general al CFR-ului, luând în primire linia a asigurat guvernul că noua linie va fi exploatată în folosul poporului muncitor.

 

Marea adunare a muncitorilor şi brigadierilor de pe şantier

În uralele brigadierilor şi muncitorilor oaspeţii s’au îndreptat spre platoul Lunca Mare, unde a avut loc o mare adunare la care au participat muncitorii, brigadierii şi tehnicienii depe Şantierul Naţional „Gheorghe Gheorghiu-Dej”, Bumbeşti-Livezeni, un mare număr de minieri, muncitori şi ţărani din regiune, precum şi delegaţii de tineret din judeţele învecinate.

După intonarea imnului RPR şi a imnului sovietic adunarea a fost deschisă de d. N. Guină, membru în biroul executiv al UTM-ului şi responsabil al Secţiei de reconstrucţii al FNTDR.

A luat cuvântul apoi d. Pavel Constantinescu, responsabilul brigăzilor de muncă voluntară de pe şantier, care a arătat realizările obţinute atât în muncă cât şi pe tărâmul educării tineretului subliniind că aceste realizări nu ar fi fost posibile fără sprijinul şi îndrumarea Partidului Muncitoresc Român.

Din partea tehnicienilor a vorbit d. Nicolae Ştefan care a subliniat largile posibilităţi de afirmare a capacităţii tehnicienilor noştri pe care le-a creat partidul şi guvernul nostru. 

D. Ghenadie Fominov a adus constructorilor liniei Bumbeşti-Livezeni un salut fierbinte, din partea tineretului din Uniunea Sovietică, care urmăreşte cu dragoste eforturile tineretului român pentru întărirea Republicii Populare Române.

Arătând că tineretul sovietic ca şi tineretul român este dornic de pace, d. Ghenadie Fominov a spus: „Noi urâm imperialismul care urmăreşte provocarea de noiu războaie, noiu nenorociri şi suferinţe pentru popoare şi deaceia sprijinim cu toate puterile noastre Guvernul Sovietic, care în fruntea lagărului democrat şi anti-imperialist luptă cu toate forţele sale pentru o pace trainică, pentru libertatea popoarelor”.

Cuvintele delegatului sovietic au fost puternic subliniate de uralele celor prezenţi care şi-au manifestat dragostea pentru Uniunea Sovietică şi genialul ei conducător I.V. Stalin.

În uralele nesfârşite ale celor de faţă a luat cuvântul d. Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al Partidului Muncitoresc Român şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de miniştri care a spus următoarele:

 

Cuvântarea d-lui Gh. Gheorghiu-Dej

În numele Comitetului central al PMR şi al guvernului nostru, aduc un salut fierbinte muncitorilor, dragului nostru tineret, tehnicienilor noştri pricepuţi, constructorii acestei opere, linia Bumbeşti-Livezeni.

În mai puţin de şapte luni a fost terminată o lucrare începută acum 25 de ani.

Prin munca şi efortul vostru aţi dat fiinţa unei artere atât de necesară centrului industrial Valea Jiului.

Prin vine de oţel l-aţi legat cu regiunile Olteniei, Munteniei şi Banatului.

Însufleţirea cu care aţi zidit această linie izvorăşte din dragostea şi devotamentul vostru faţă d poporul muncitor dela oraşe şi sate.

Linia Bumbeşti-Livezeni va juca un rol important în viaţa economic a ţării noastre. Ea deschide o cale nouă de acces spre basinul carbonifer din Valea Jiului, care asigură combustibilul necesar industriei şi căilor noastre ferate.

Până acum cărbunii din Valea Jiului, dobândiţi prin truda şi lupta bravilor noştri mineri, făceau un drum ocolit pentru a ajunge în diferite colţuri ale ţării.

Prin deschiderea  aceste linii distanţele pe calea ferată între Muntenia, Oltenia şi Valea Jiului se scurtează cu sute de kilometri.După o evaluare estimativă se realizează astfel numai din economia transporturilor d cărbuni destinate căilor ferate, aproximativ 320.000.000 lei anual. Aceasta va însemna totodată o economi importantă în exploatarea materialului rulant care se cifrează la cca. 2.800 de locomotive şi la 37.000 vagoane pe an, mărind astfel capacitatea de transport a căilor ferate.

Această linie va însemna o mai intensă circulaţie a bunurilor de consum şi o mai bună aprovizionare a muncitorilor din Valea Jiului.

Această linie va contribui nu numai la valorificarea bogăţiilor, dar ea va mai deschide largi perspective de desvoltare uneia din cele mai frumoase regiuni ale ţării noastre.

Pentru populaţia satelor din împrejurimi această linie va însemna o înviorare în viaţa economică, uşurându-i legăturile cu restul ţării.

Astfel, clasa muncitoare şi partidul ei, în lupta pentru industrializarea Republicii Populare Române, vin în ajutorul milioanelor de ţărani săraci şi mijlocaşi pentru a putea face munca lor mai uşoară şi mai rodnică, pentru a scăpa ţărănimea de sărăcie şi mizerie.

Începută sub regimurile de subjugare cruntă a poporului de către capitalişti şi moşieri, această lucrare constituia un prilej de exploatare a clasei muncitoare, de acumulare de averi colosale pe spinarea întregului popor, deoarece miliardele cheltuite au fost stoarse dela popor prin impozitele şi curbele de sacrificiu care i-au fost impuse.

Cum putea muncitorul în asemenea condiţiuni de asuprire, lipsit de libertăţi şi de drepturile cele mai elementare, să muncească cu râvnă la construirea acestei linii?

Sub regimul capitalist am muncit pentru exploatatori, pentru capitaliştii ducători de războaie şi mizerie.

De aceea oamenii muncii au lucrat fără elan, în silă şi ură. Acei care îndrăzneau să ridice glasul împotriva întunericului n care era ţinut poporul, erau schingiuiţi, asasinaţi sau aruncaţi pentru zeci de ani în închisoare.

În anii războiului fascist sute de deţinuţi politici au fost scoşi din lagărul Tg.Jiu pentru a munci încătuşaţi, în lanţuri, flămânzi şi goi, biciuiţi de Zlăteşti şi Trepăduşi şi alţi criminali de războiu.

Se înţelege dela sine că în astfel de condiţiuni nu putea fi loc pentru avânt de muncă.

Dacă astăzi putem realiza asemenea lucruri şi să muncim cu avânt la clădirea şi înflorirea patriei noastre, aceasta se datoreşte în primul rând glorioasei Armate Roşii, spre care îndreptăm un gând de caldă recunoştinţă. Eliberând ţara noastră de cotropitorii fascişti, ea a dat posibilitatea poporului român să-şi ia soarta în propriile sale mâini, iar clasei muncitoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare, să smulgă pas cu pas puterea politică şi economică din mâna burgheziei şi moşierilor, devenind forţa conducătoare a Republicii noastre Populare.

Astăzi munca a încetat să mai fie un mijloc de exploatare a clasei muncitoare. Ea a devenit, în condiţiunile regimului nostru de democraţie populară, factorul principal de ridicare a nivelului material şi cultural al poporului.

Perspectiva luminoasă de desvoltare şi valorificare a bogăţiilor ţării în folosul celor ce muncesc, îndrumarea şi mobilizarea dusă de partidul nostru pentru stimularea iniţiativei şi forţelor creatoare, au făcut ca lucrarea de faţă să cunoască un ritm încă neîntâlnit.

Dacă regimurilor burghezo-moşiereşti le-au trebuit 21 de ani ca să facă două treimi din această lucrare, apoi dela 23 August 1944 încoace ultimele şapte luni au fost suficiente ca porţiunile cele mai grele, neîncepute, să fie terminate cu succes de către brigadierii şi muncitorii noştri.

Iată încă o mărturie strălucită a capacităţii tehnicienilor noştri şi a elanului tineretului, care nu se pot desfăşura decât într’o ţară liberă, unde munca are o importanţă socială şi este privită ca o chestiune de onoare, unde omul muncii se simte un cetăţean liber al ţării sale şi participă în massă la conducerea treburilor obşteşti.

Muncind bine, el poate deveni eroul muncii, înconjurat de admiraţie şi dragoste. Se înţelege că numai în astfel de condiţiuni poate lua naştere un asemenea avânt în muncă, până la sacrificiul suprem.

Tovarăşi şi tovarăşe, 

Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa în câmpul muncii pe acest şantier, propun un minut de reculegere.

Părinţilor şi familiilor celor căzuţi pe acest şantier le spunem că împărtăşim durerea lor şi îi asigurăm că partidul nostru şi guvernul le vor purta de grijă.

Tovarăşi şi tovarăşe

În timp ce tovarăşii noştri aduceau jertfe pentru construirea acestei linii ferate, bandiţii de complotişti, trădători şi spioni ai impe­ria­lismului anglo-american, sălbăticiţi de ură pen­tru că nu mai pot exploata, uneltesc din umbră împotriva cuceririlor poporului muncitor dela oraşe şi sate.

Procesul care desvălue crimele săvârşite împotriva libertăţii şi realizărilor poporului muncitor, arată că burghezia şi resturile moşierimii apropiate de mijloacele de producţie cu ajutorul cărora exploatau la sânge poporul muncitor, nu au dezarmat.

Această agentură a imperialismului anglo-american provocator de războaie, încearcă să lovească în realizările poporului muncitor, să slăbească puterea economică a Republicii noastre Populare, să atenteze împotriva independenţei şi suveranităţii statului nostru.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Realizările obţinute cu trudă şi jertfe de către oamenii muncii, trebuesc apărate împotriva atacurilor duşmanului. Pentru aceasta, trebue să ascuţim simţul revoluţionar al clasei muncitoare, trebue să descoperim şi să lovim duşmanul fără milă oriunde s’ar găsi, şi să zădărnicim planurile sale înainte de a le putea pune în aplicare.

Muncitorimea cu partidul său şi sub conducerea lui, este capabilă să organizeze asemenea lucrări uriaşe şi să le ducă la bun sfârşit.

Partidul educă muncitorii în spiritul luptei şi curajului pentru învingerea greutăţilor şi obstacolelor de orice natură, spirit care se oglindeşte în realizarea acestei lucrări, se oglindeşte în curajul ţăranului Ioan Moldovanu care, la mormântul fiului său căzut pe acest şantier de muncă, a spus:

„Dacă al mai avea un copil mai mare, l-aş trimite şi pe el să continue munca copilului meu mort, căci ştiu că aceasta este în folosul nostru , al tuturor”.

Numai astfel se explică faptul că muncitori tineri şi vârstnici, femei, tehnicieni şi brigadieri, s’au luat la piept cu cei mai puternici uriaşi ai naturii, sfârtecând pântecele uriaşilor munţi, zidind zeci de tuneluri şi viaducte, urcându-se pe înălţimile ameţitoare ale stâncilor, aruncând punţi peste Jiu, peste prăpăstiile adânci şi abrupte, adăugând la frumuseţea lor sălbatecă aceste minunate podoabe de granit şi beton.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Executarea tehnică a liniei Bumbeşti-Livezeni a pus probleme delicate în faţa muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor noştri. Zecile de lucrări de artă executate pe acest traseu accidentat fac cinste tehnicienilor şi întăresc certitudinea că inginerii şi constructorii din ţara noastră, legaţi de popor şi identificându-se cu aspiraţiile lui, găsind posibilităţi de desfăşurare a capacităţii lor tehnice, vor putea să rezolve problemele puse de desvoltarea economică a ţării noastre.

Inaugurarea liniei Bumbeşti-Livezeni o facem în preajma zilei de 7 Noembrie.

Clasa muncitoare din ţara noastră salută astfel, prin terminarea şi darea în exploatare a liniei Bumbeşti-Livezeni, măreaţa zi de sărbătoare a oamenilor muncii de pretutindeni, cea de a 31-a aniversare a Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie.

Tovarăşi şi tovarăşe,

„Revoluţia noastră proletară este singura revoluţie în lume care a izbutit să arate poporului, nu numai rezultatele politice, dar şi rezultatele ei materiale.

Revoluţia noastră este singura revoluţie care nu numai că a sfărâmat cătuşele capitalismului şi a dat poporului libertate, dar a izbutit să dea poporului şi condiţiunile materiale pentru o viaţă îmbelşugată. În aceasta stă puterea şi invincibilitatea revoluţiei noastre.

Desigur, este bine să alungi pe capitalişti, să-i alungi pe moşieri, să alungi slugile ţarului, să iei puterea şi să capeţi libertatea. Este un lucru bun. Aceasta este un lucru foarte bun.

Dar, din păcate, numai libertatea nu este de ajuns.

Dacă pâine nu este de ajuns, dacă nu ajung untul şi untura, dacă nu ajung produsele textile, dacă locuinţele sunt rele, atunci numai cu libertatea departe nu ajungi.

Este foarte greu, tovarăşi, să trăieşti numai cu libertate.

Pentru a putea trăi bine şi vesel este nevoie ca bunurile libertăţii politice să fie completate cu bunuri materiale”.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Această lucrare precum şi multe alte realizări în domeniul întăririi puterii economice şi politice a Republicii noastre Populare arată că partidul nostru se inspiră din experienţa construirii socialiste a Uniunii Sovietice, arată că el conduce poporul muncitor dela oraşe şi sate pe drumul Revoluţiei din Octombrie, pe drumul trasat de Lenin şi Stalin.

Tovarăşi şi tovarăşe,

Aţi lucrat cu însufleţire şi energie pentru că v’aţi pătruns de noul conţinut, de noul sens al muncii în Republica noastră Populară. Aceasta este o dovadă a înaltei voastre conştiinţe de clasă.

Meritaţi cu toţii dragostea şi recunoştinţa poporului. Unora dintre dvs. Partidul şi Guvernul nostru au hotărât să le acorde anumite distincţiuni.

Trăiască 7 Noembrie, ziua Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie!

Trăiască gloriosul Partid al lui Lenin şi Stalin, partidul Comunist Bolşevic al URSS, înfăptuitorul Revoluţiei Socialiste din Octombrie!

Trăiască invincibilitatea şi glorioasa Armată Sovietică, cu vitejii şi pricepuţii săi comandanţi!

Trăiască URSS, far luminos al celor ce trudesc din toată lumea, forţa conducătoare în lupta împotriva imperialismului, pentru pace, libertate şi prietenie între popoare!

Trăiască scumpul nostru tovarăş Stalin genialul învăţător şi conducător al oamenilor muncii din toată lumea!

Trăiască prietenia între popoarele URSS şi poporul român.

Trăiască Partidul Muncitoresc Român, avantgarda clasei muncitoare, forţa conducătoare a Republicii Populare Române!

Trăiască unitatea de luptă a celor ce muncesc dela oraşe şi sate, pentru întărirea şi desvoltarea Republicii Populare Române, în drumul Ei spre socialism!

Trăiască Republica Populară Română!

 

„Ordinul Muncii”

După aceasta, d. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al PMR şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, a citit Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale prin care au fost decoraţi cu Ordinul Muncii brigadierii, muncitorii şi tehnicienii distinşi în munca depe şantier.

Apoi, prof. C.I. Parhon, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, a înmânat următoarele decoraţii: Ordinul Muncii cl. I: Suciu Ştefan - mecanic, Andrei Andrei – inginer, Soare Enache – responsabil organizatoric al şantierului, Geambaşu Mihai – responsabil de ceată, Nicolae Ştefan – inginer, Gh. Radnef – muncitor. Ordinul Muncii cl. II: Al. Pârvu – zidar, Gh. Koloşvari – lăcătuş mecanic, Petre Licărete – miner, Vasile Magyari – responsabil de brigadă, Const. Stoicescu – brigadier, Gh. Cojocaru – brigadier, Pavel Constantinescu – responsabilul brigăzilor de tineret depe şantier. Ordinul Muncii cl. III: Virgil Cătrinciu – mecanic, Ilie Mladin – zidar, Petre Lemnaru – responsabil de ceată, Nichifor brânză – brigadier, Alex. Mihail – brigadier, Const. I. Popa – pionier, Ion Kasco – brigadier.

Deasemeni, d. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al PMR şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de miniştri, a dat citire Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale prin care au fost decoraţi cu Ordinul Muncii cei căzuţi la datorie în timpul construirii acestei linii, precum şi listei muncitorilor evidenţiaţi în muncă de pe şantier.

*

Adunarea s’a încheiat prin defilarea brigadierilor care au lucrat pe şantierul naţional Gh. Gheorghiu-Dej, Bumbeşti-Livezeni. („Universul”)

•