Femeile democrate faţă-n faţă cu mărirea… producţiei
Tot în martie are loc la Palatul Cultural o adunare a organiza¬ţiei Femeilor Democrate din Lupeni. După cuvântările în care femeile lupenene se angajează „să lucreze intens pentru mărirea producţiei”, au votat o moţiune în 4 puncte: „1. Femeile democrate din Lupeni aderă la programul de guvernare al FND-ului, singurul în măsură să aducă democratizarea reală a ţării, epurarea aparatului de stat de toţi sabotorii, legionarii şi fasciştii şi susţinerea cu tărie a războiului antihitlerist; 2. Femeile democrate consideră realizarea reformei agrare ca un prim pas temeinic spre democratizarea nive¬lului de viaţă al poporului român; 3. Femeile democrate din Lupeni vor lupta cu toată tăria pentru realizarea revendicărilor femeilor muncitoare: la muncă egală salarii egale, dreptul de vot de la 18 ani, pentru toate femeile crearea unei reţele întinsă de legături şi mater¬nităţi; 4. Cerem înfiinţarea unui gimnaziu mixt la Lupeni, cerem punerea în funcţie cât mai rapidă a maternităţii şi căminului de zi”.

Conferinţa preoţilor ortodocşi
Preoţii din Despărţământul Jiu al Asociaţiei A. Şaguna se întrunesc la 14 şi 15 martie la Lupeni în cadrul adunării ordinare anuale.
În după amiaza primei zile, se oficiază slujba Vecerniei şi a Pavercerniţei.
A doua zi de dimineaţă, după oficierea Sf. Liturghii de către preoţii Duma, Zoican şi Popiţa, preoţii jieni se mărturisesc şi împărtăşesc. Apoi, se slujeşte un parastas pentru generalul Bălan şi soldaţii morţi pentru dezrobirea Ardealului.
Apoi, la Cazinoul Funcţionarilor, se desfăşoară adunarea, după următorul program: „I. Păr. I. Duma, preşedintele asociaţiei, deschide şedinţa şi face o expunere amănunţită asupra vieţii religioase şi preoţeşti din Valea Jiului în cursul anului 1944; II. Se citeşte raportul întocmit de păr. C. Drăgan, despre activitatea cercurilor religioase în anul 1944. Se constată că s-au ţinut în anul trecut cercuri în 13 parohii, numărul de cercuri fiind de 22; III. Pr. M. Jura citeşte raportul despre activitatea extrapastorală şi extraşco¬lară a preoţimii din tract; IV. Păr. I. Popiţa citeşte raportul despre activitatea Despărţământului Jiu în anul 1944. Se constată că s-au ţinut 10 conferinţe lunare în anul 1944; V. Păr. T. Moşic citeşte lucrarea Iniţiative de organizare şi propăşire a vieţii religioase în cuprinsul despărţământului şi pentru progresul clerului; VI: Păr. C. Zoican face raportul despre starea cassei despărţământului; VII. Se aleg membrii pentru adunarea secţiei şi la Congresul Asociaţiei Clerului”. Intensă viaţă religioasă!   
 
Preotul Victor Şandru
Fiind organul Comitetului Regional „Valea Jiului” al Partidului Comunist România, fireşte că „Zori Noi” nu găzduieşti relatări despre viaţa bisericilor. Noroc că până în 1947 în Valea Jiului mai apărea sporadic „Avântul”, care, din când în când, mai alocă spaţiu vieţii spirituale, şi nu doar propagandei, aşa cum făcea „Zori Noi”. Astfel, am aflat de un eveniment important: sărbătorirea preotului ortodox Victor Şandru, care a avut loc la Lupeni la 15 martie, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de viaţă şi a 37 de ani de preoţie. „Avântul” relatează detaliat desfăşurarea acestui eveniment:
„Cu ocazia conferinţei anuale de primăvară a preoţimei ortodoxe din Valea Jiului, ţinută la Lupeni, a fost sărbătorit părintele Victor Şandru, cu ocazia împlinirii a 60 ani de viaţă şi 37 ani de preoţie. Cu această ocazie, a avut loc un banchet la casinoul din Lupeni. Toată elita conducătoare, toţi fruntaşii vieţii publice şi toţi conducătorii politici ai Lupeniului şi din Valea Jiului i-au dat cinstea acestui vrednic preot, participând la sărbătorirea Sf. Sale. Primul a luat cuvântul păr. prot. I. Duma, care a toastat pentru M.S. Regele Mihai I şi pentru Î.P.S. Sa Mitropolitul Nicolae al Ardealului, scoţând apoi în relief meritele uriaşe ale vrednicului  preot V. Şandru în Valea Jiului. A toastat Vasile Sârbu, primarul comunei şi şeful organizaţiei comuniste din judeţ. Tov. V. Sârbu, vechiu prieten şi bun colaborator al păr. Şandru, a vorbit atât de călduros şi atât de emoţionat, încât a cerut păr. Duma să facă raport forurilor superioare bisericeşti, ca păr. Şandru să fie distins cu brâu roşu şi cu rangul de protopop onorific. La această propunere, s-au asociat: tov. Ştefan Păcuraru, preşedintele organizaţiei Social-Democrate, precum şi membrii şi şefii tuturor grupărilor politice din Lupeni, cari au şi expediat I.P.S. Sa Mitropolitului Nicolae al Ardealului o telegramă în acest sens. Au mai toastat: Păr. protopop gr. cat. Ioniţă Pop, d. pretor al plăşii Petroşani I. Bodea, ing. dir. Vanci, înv. dir. I. Cicu, Păr. Al. Zaharescu, păr. I. Derdach, păr. A. Eftimie, etc. Tuturora le-a răspuns şi le-a mulţumit călduros şi emoţionat păr. V. Şandru. Este aşa de bine cunoscută activitatea păr. Şandru în întreaga Vale a Jiului, încât nu este om, sau cel mai naiv copil, care să nu-l cunoască. O figură de haiduc, dar preot adevărat, popular şi iubit de toată lumea. Un om care o viaţă întreagă, n-a avut decât cultul muncii şi al jertfirii de sine pentru binele tuturor. De la 7-8 familii ortodoxe din Lupeni, când a venit Sf. sa în parohie, azi parohia Lupeni este cea mai mare, decât toate parohiile tuturor confesiunilor din Valea Jiului. Biserica, un monument de frumuseţe şi de măreţie, cum iarăşi nu i se aseamănă alta în Valea Jiului. Case, grădini, păduri, etc., au fost cumpărate de Sf. Sa pentru parohie. Toate organizaţiile şi toate instituţiile unde păr. Şandru este fie ca preşedinte, fie ca membru, au prosperat şi se desăvârşesc prin munca şi priceperea Sf. Sale. Din punga proprie a ajutorat atâtea familii de preoţi refugiaţi cari au aflat în preotul Şandru pe adevăratul părinte, care a împărţit ultimul leu şi ultima bucăţică de pâine, cu fratele său căzut în nenorocire. Pentru scoaterea în evidenţă a personalităţii şi a sufletului mare, ca şi a faptelor încărcate de roade ale preotului Şandru, ar trebui să se scrie mult. N-am făcut decât să amintim pe scurt aceste merite extraordinare şi arhirecunoscute ale păr. V. Şandru şi să-i urăm ani mulţi şi urmaşi cari să-i imite pilda de muncă şi jertfă pentru popor şi pentru Biserica lui Hristos”.
I.P.S.S. Nicolae, Mitropolitul Ardealului, a ascultat cererea fiilor săi duhovniceşti din Lupeni, dându-i părintelui Şandru binecuvântarea de a purta brâul roşu. Nu doar preotul lupenean a fost vrednic de răsplata înaltului prelat, mitropolitul acordându-i şi protopopului I. Duma dreptul de a purta crucea cu gradul de stavrofor, iar preoţilor Gh. Zamora (din Vulcan) şi C. Zoican (din Lonea) - binecuvântarea de a purta brâu roşu. Mai notăm că în primăvara anului 1945 şi la începutul lui 1946, părintele Şandru a mai avut prilejul unor bucurii de tată. Încă atent cu mondenităţile, „Avântul” consemnează la 15 aprilie 1945: „Logodnă. D. ing. Aurel Şandru din Lupeni s-a logodit cu simpatica şi drăgălaşa d-şoară Lya Pop, fiica părintelui protopop greco-catolic Ioniţă Pop. Felicitări!”. După logodnă, anul următor la 31 ianuarie 1946, este anunţată căsătoria: „D. Aurel Şandru, fiul părintelui V. Şandru din Lupeni, şi-a serbat cununia religioasă cu simpatica şi drăgălaşa d-şoară Lia Pop, fiica părintelui prot. Ioniţă Pop din Lupeni în ziua de 24 ianuarie a.c. Felicitări!”. Iată cum atunci, ca şi acum,  dragostea nu ţinea cont de confesiunea religioasă.  

„Totul pentru front, totul pentru victorie”
La 21 martie şcoala primară, aflată sub direcţiunea lui Ioan Cicu, şi „Apărarea Patriotică” au organizat un festival în cadrul campaniei „Totul pentru front, totul pentru victorie”, fondurile rezultate fiind destinate ajutorării militarilor de pe front.
După consumarea momentului artistic, au luat cuvântul pe scena Palatului Cultural: Vasile Sârbu (primarul Lupeniului), Tămaş (din partea minerilor), Petre Popa (reprezentantul Tineretului Progresist), dr. Sechter încheind manifestarea.

„Tineretul Progresist”

După 23 august 1944 în Valea Jiului au luat fiinţă mai multe organizaţii în care activau tinerii: Uniunea Tineretului Comunist (UTC), Uniunea Tineretului Socialist (UTS), Mişcarea Tineretului Progresist din România (MTPR), Frontul Unic Muncitoresc al Tineretului (FUMT) ş.a. Conform lui Alexandru D. Aioanei: „La Plenara Comitetului Central al U.T.C., din martie-aprilie, analizându-se activitatea acestei organizaţii, s-a luat hotărârea de a se înfiinţa o nouă organizaţie cu numele Tineretul Progresist, ca persoană morală şi juridică de interes naţional şi utilitate publică, în care să intre toţi tinerii din ţară. S-a hotărât înglobarea U.T.C.-ului şi U.T.S.-ului, în noua organizaţie autodizolvându-se. Aceste două structuri trebuiau să asigure organizarea şi întărirea noii organizaţii şi, să o transforme încet dar sigur într-o organizaţie a Partidului Comunist. În noua organizaţie au intrat tineri comunişti şi social-democraţi, tineri plugari din guvernul lui Petru Groza, şi din alte grupări fracţioniste liberale (Gheorghe Tătărescu) sau ţărăniste (Anton Alexandrescu). Dacă pentru a fi membru al Mişcării Tineretului Progresist din România trebuia să faci parte dintr-o organizaţie componentă a acesteia, în Tineretul Progresist intra orice tânăr. U.T.C-ul s-a autodesfiinţat şi a fost înglobată în Tineretul Progresist, însă fără a dispărea cu totul. Rolul pe care l-a avut a fost acela de a oferi cadre pentru noua organizaţie, în principal datorită educaţiei politice superioare pe care o aveau uteciştii. Preşedintele organizaţiei naţionale a Tineretului Progresist, Constantin Drăgoescu, era şi secretar general al U.T.C. Acest lucru arată clar legătura dintre Partidul Comunist şi noua organizaţie.  Mai târziu, comuniştii au spus că desfiinţarea utece-ului a lipsit tineretul de organizaţia sa revoluţionară”.
La 5 aprilie 1945 are loc în sala Palatului Cultural adunarea de constituire a filialei Lupeni a recent înfiinţatei organizaţii Tineretul Progresist. Cei 600 de tineri prezenţi la adunare aleg următorul comitet de conducere: Traian Uilecan (din partea tineretului neorganizat) - secretar; Gheorghe Leahu (tineretul Social Demo¬crat)), Gheorghe Ioniţoi (Şcoala Tehnică Lupeni), Alexandru Suser (UTC), Ana Racsek (tinerele uteciste) şi Maria Radu (tinerele neorganizate) - membri.
Despre rolul noii organizaţii au vorbit: E. Dreguş, Traian Uilecan, Gheorghe Leahu.
Concluzia corespondentului „Zori Noi” ne scuteşte de alte comentarii ale propagandei epocii: „Cu pumnii strânşi, cu fruntea sus, voioşi, cu braţul oţelit şi conştienţi, tinerii progresişti păşesc înainte”.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.