Remember 2010

În anul 2010, la iniţiativa primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, sprijinit de autorităţile de-atunci şi de cei din adminis­traţia locală, privind o viitoare construcţie care să deservească locuinţe sociale la Petroşani, era dat în folosinţă, în două etape (februarie şi mai) blocul social nr.16, cu cinci scări şi 118 locuinţe, situat pe strada Tudor Vladimirescu, pavilionul D3 din Colonia Petroşani. Cele 103 garsoniere şi 15 apartamente construite pe scheletul fostei clădiri a armatei şi-au găsit repede „stăpâni”, 118 cereri de locuinţe sociale fiind atunci rezolvate de administraţia petroşeneană într-un mod cât se poate de practic şi de modern, toate locuinţele şi scările blocului având toate cele necesare traiului, în pas cu vremurile pe care le trăim. 

 

Blocul social nr. 16 după patru ani…

Astăzi, după aproape patru ani, lucrurile nu mai stau chiar aşa. Mare parte din locuinţe arată pe zi ce trece tot mai degradate, la fel şi casa scărilor şi faţada. Semn că aceia care locuiesc acolo nu au mare grijă de casele lor. În fond, chiar dacă sunt ale primăriei, proprietarul de drept, locuinţele sociale sunt folosite de locatari. Uşile rupte de la intrarea în scară, mizeria din casa scărilor şi mirosul înţepător, lipsa caloriferelor vândute de unii la fier vechi, ciobirea sau spargerea chiuvetelor şi alte şi alte asemenea exemple dau azi clădirii, atât în exterior, cât şi în interior un aspect de neîngrijit, aceasta ca să folosim un termen blând.

Credem că nu mai e nevoie ca să treacă încă patru ani ca să constatăm că, de fapt, acolo s-a muncit şi s-au investit bani ai statului cam degeaba, aceasta doar pentru simplul motiv că o parte dintre aceşti oameni sunt certaţi cu civilizaţia şi cu normele elementare de bun simţ. 

 

482 de cereri de locuinţe sociale 

Şi Dorina Niţă. viceprimarul municipiului Petroşani, ne-a confirmat că la acest bloc social lucrurile nu merg într-o direcţie bună: „Acolo sunt deja demult probleme. Mulţi nu înţeleg că acel bloc este, de fapt, casa în care trăiesc, acoperişul de deasupra capului, şi de aceea acel loc trebuie păstrat şi îngrijit cu sfinţenie. Vă spun şi doresc să le transmit şi dumnealor că avem în momentul de faţă 482 de cereri pentru locuinţe sociale şi 104 cereri pentru locuinţe pentru tineri. Ori, tocmai de aceea cred că dumnealor ar trebui să fie fericiţi că pot trăi, mulţi împreună cu familiile, alţii singuri, într-o clădire moder­nizată, cu tot ce trebuie în ea, cu utilităţi – mă refer la energie electrică, apă potabilă şi termoficare, pe care, fireşte, dumnealor trebuie să le plătească atât cât consumă. Din păcate, nu se întâmplă aşa. Şi atunci primăria a fost nevoită să intervină şi o va face în continuare, deoarece nu ne putem bate joc de o clădire unde s-au investit foarte mulţi bani şi de un proiect de suflet al administraţiei locale, care a dorit să rezolve în mare parte problemele a peste 100 de familii, care nu aveau unde să locuiască în trecut sau care locuiau în condiţii de toată groaza. Unde mai punem că la mijloc erau şi mulţi copii”.

 

Aproape 1 miliard de lei datoriile la chirii

Să recunoaştem că subiectul este unul destul de delicat pentru administraţia oricărui oraş, nu doar a Petroşaniului. Dacă nu te zbaţi să faci locuinţe sociale, eşti acuzat că nu ajuţi oamenii… Dacă încerci să te implici şi să faci câte ceva, te loveşti de caracterul şi civilizaţia unora, pe care-i doare-n cot de banii statului sau a administraţiei investiţi, de munca şi efortul celor din jur pentru a face un gest creştinesc faţă de semenii aflaţi la ananghie.

În momentul de faţă, pe lângă deteriorări, la blocul cu pricina au apărut şi datoriile destul de mari, circa 1 miliard de lei, bani neîncasaţi de administraţie din chirii. Nu ne referim aici la oamenii oneşti, care îşi întreţin locuinţa şi îşi plătesc la zi utilităţile şi chiria. Însă mulţi s-au învăţat să nu plătească chiria deloc, utilităţile nu le-au mai plătit demult şi le au fost tăiate. Motivaţia acestora e că nu au serviciu. Este adevărat, dar şi când sunt posibilităţi de plată, aceasta nu se face, pentru că unii s-au obişnuit să nu plătească sfidând orice bun simţ.

„Debitele sunt mari, au ajuns aproape la 1 miliard de lei. Noi nu prea avem ce să le facem, nu-i putem evacua, acest lucru îl decide doar instanţa. Există procese pentru datorii din 2011, din 2012. Mulţi au procese şi cu firmele de utilităţi, situaţia e destul de complicată. Totuşi, nu putem sta să ne uităm cum se degradează acel bloc pe zi ce trece. De aceea facem permanent controale şi încercăm să stăm de vorbă cu ei, să le explicăm că trebuie să aibă grijă de locuinţa unde stau”, ne mai spune viceprimarul.

 

Cum se obţine o locuinţă

Cei care doresc să solicite o locuinţă socială sau din fondul locativ al primăriei, inclusiv persoanele cu vârsta până în 35 de ani care solicită o locuinţă ANL, trebuie să ştie există o serie de criterii care stau la baza trecerii pe lista de priorităţi afişată în holul primăriei, la vedere, tocmai ca să nu se zică că lista se ţine ascunsă.

Viceprimarul Dorina Niţă explică care sunt paşii ce trebuie făcuţi de o persoană aflată în căutarea unei astfel de locuinţe şi care sunt, în mare, criteriile de care ţin cont cei din comisia de locuinţe, o comisie formată din primar, viceprimar, consilieri locali şi funcţionari de specialitate din cadrul primăriei: „În primul rând, trebuie să vină la biroul asociaţiei de locatari din primărie, unde se va întocmi un dosar. Pe baza documentelor depuse la dosar şi a HCL 35/2009, unde s-au stabilit criteriile de prioritate, persoana respectivă va fi trecută apoi pe lista de priorităţi. Criteriile de punctaj ţin de: starea civilă – căsătorit sau necăsătorit (punctajul e dublu la cei căsătoriţi), numărul copiilor aflaţi în întreţinere sau a persoanelor (mame, taţi, fraţi, surori etc.), starea de sănătate, veniturile (cu cât veniturile sunt mai mici, la locuinţele sociale punctajul este mai mare, în cazul ANL, pentru tinerii sub 35 ani, cu cât veniturile sunt mai mari punctajul este mai mare) şi vechimea cererii solicitantului (cu cât mai veche cu atât punctajul e mai mare). Dacă este vorba de medici sau cadre didactice, ţinând seama de necesitatea comunităţii, acestor categorii socio-profesionale li se acordă un punctaj mai mare. Comisia se întruneşte lunar, dacă există cereri, însă lista de priorităţi se pune aprobării consiliului local, conform Legii 114/ 1996 reactualizată, în luna noiembrie a fiecărui an, fiind valabilă pentru anul calendaristic următor”.

 

Pentru viitor există prea mulţi de… „poate”

Cu siguranţă, alte 4-5 blocuri, de aceleaşi dimensiuni cu cele a blocului de pe strada Tudor Vladimirescu, ar rezolva la Petroşani, pe moment, problema locuinţelor sociale. Dar după încercarea din 2010, se pune întrebarea, firească: mai are curajul administraţia locală să demareze astfel de proiecte care, după trei-patru ani, să arate ca blocul 16? Fireşte că e un subiect de discuţie, poate multe se vor schimba, poate lumea va fi mai bună, poate civilizaţia va creşte şi „cei şapte ani de-acasă” se vor reîntoarce în lumea noastră… Poate, poate, poate… Dar până atunci să vedem ce facem cu prezentul.