Noua staţie meteo a Apelor Române Jiu-Craiova este instalată în partea cealaltă a barajului de la Valea de Peşti faţă de cum intri de pe drum în perimetrul administrat de Apele Române. Cu un drum, am făcut un popas în premieră şi la priza de apă de la Câmpu lui Neag.

 

După ce am trecut barajul la pas,

împreună cu Corici, cu şeful SHI Petroşani, am ajuns în dreptul unui ţarc, în interiorul căruia erau mai multe „cutii” şi un panou solar. 

„Da, am vrut să vă fac o mică surpriză. Să ajungem aici, ca să arăt pentru prima dată presei şi, prin dumneavoastră, cetăţenilor încă un obiectiv realizat de Apele Române Jiu-Craiova şi interesant pentru oameni. Aici vedem o staţie automată meteo pentru măsurarea precipitaţiilor, a temperaturii şi, iarna, a cantităţii de zăpadă căzută. Această staţie e a barajului de la Valea de Peşti şi ţine de Apele Române, fiind adusă aici prin Program Naţional Watman. Prin intermediul acestui program, Apele Române Jiu-Craiova a adus şi montat şase astfel de staţii meteo, plus o a şaptea staţie, dar nu meteo, ci pentru măsurarea calităţii apei Jiului. Ele sunt puse în funcţiune de o lună de zile şi în orice moment putem şti temperatura aerului, cantitatea de precipitaţii care cade în zona de amplasare a staţiei şi, în anotimpul rece, cantitatea de zăpadă căzută”, ne-a declarat Sorin Corici.

L-am întrebat pe Sorin Corici, dacă doar de o lună sunt funcţionale aceste staţii, cum de până atunci SHI Petroşani ne prezenta date privind cantitatea de apă căzută în urma ploilor, din toate localităţile Văii Jiului?

„E foarte simplu. Înainte făceam aceste măsurători manual, aveam operatori care se ocupau zilnic de acest lucru. Vedeţi dumneavoastră, Apele Române e o instituţie destul de dependentă de aceste măsurători zilnice. Trebuie să ştim cât mai exact aceste date, plus alţi parametri sau măsurători, altfel nu se poate. Acum va fi mai sigur totul. Măsurătorile vor fi făcute prin aceste staţii, dar vom continua în paralel şi cu măsurătorile manuale, deci vor fi două surse oricând. Toate datele sunt centralizate la sistemul naţional de la Bucureşti, în dispeceratul central. Cei de-acolo vor şti cu exactitate în orice moment dacă sunt probleme din punct de vedere al intem­periilor naturii ori a temperaturii aerului şi, implicit, dacă cresc sau scad cursurile de apă. Oricum e o primă etapă într-un cadrul mai larg legat de Sistemul Integrat Informaţional-Decizional în Caz de Dezastre şi în vederea optimizării sistemului de management al apelor”, ne-a lămurit Corici.

„Watman” este un proiect prin care se pune „în aplicare strategia naţională de management al apelor în caz de dezastre, elaborată de MMGA”. Date mai multe despre acest proiect puteţi afla de la beneficiarul lucrării. 

 

Aducţiune de 6,7 km

După ce am părăsit perimetrul barajului, am revenit pe şoseaua principală care leagă Uricaniul de Câmpu lui Neag. Drumul e bun până la Câmpu lui Neag, aşa că în câteva minute am ajuns cu călăuza noastră şi la ultimul obiectiv propus: priza de apă de la Câmpu lui Neag.

„Suntem la priza de apă de la Câmpu lui Neag construită înainte de 1989, care are rolul de suplimentare a debitului pentru acumularea de apă de la barajul Valea de Peşti. Avem o aducţiune de 6,7 kilometri până acolo, importantă pentru sistemul nostru hidrologic. Aici puteţi vedea captarea de apă, deznisipatorul şi conducta de transport. Dacă aţi văzut, pe latura stângă a barajului, există un loc unde se descarcă apa de-aici, practic direct în baraj. De această priză de apă se ocupă tot formaţia care se ocupă de barajul Valea de Peşti”, ne-a declarat Sorin Corici.

 

Balta fără peşte

Ce am sesizat la această priză de apă, ca şi anul trecut când a fost golit barajul în vederea lucrărilor, este faptul că în apă nu se vedea nici… urmă de peşte. Apa este cristalină. De sus, de pe platforma betonată a instalaţiei, se vede până şi cea mai mică pietricică. Am stat vreo 10 minute uitându-ne atent, dar n-am văzut nici măcar un peştişor. Am umblat peste tot în ţară şi am avut privilegiul să vedem şi noi câteva ţări europene, dar peste tot apele acestea erau pline de peşti. Vă aduceţi aminte, de anul trecut de la Dover, când ZVJ a scris de râul care traversa oraşul prin centrul său. Anul acesta am sesizat că lacul de la Sibiu, de lângă grădina zoologică, era plin de peşti mari.

Referitor la absenţa peştilor în lacul Valea de Peşti, Corici ne-a declarat: „Dacă vreo asociaţie de pescari ar fi interesată să populeze lacul de la Valea de Peşti, noi, cei de la Apele Române, nu ne-am opune. Dar cu respectarea legislaţiei, să existe toate documentele în regulă, toate avizele, altfel nu stăm de vorbă. Dacă dumnealor ar achiziţiona peşte şi ar popula lacul, i-am lăsa şi să pescuiască, pescuit sportiv, sau chiar şi să pescuiască după regulile stabilite de legi şi de asociaţia care a populat cu peşte lacul. Ar fi astfel şi un obiectiv turistic-recreativ, cum se practică pe multe astfel de lacuri în ţară şi în străinătate. Dar, repet, totul civilizat şi cu respectarea legilor, fără bărci, fără scăldat, că vorbim de un punct strategic hidrologic, care deserveşte peste 100.000 de cetăţeni din Valea Jiului, deci nu ne putem juca”.