29.01.2019,  19:00:18 | 2 comentarii | 1715 vizualizari
Emil Părău, investitorul nr. 1 al stațiunii Straja: „… asta înseamnă că poate staţiunile din Vale devin un pericol pentru alţii în ceea ce privește concurenţa…”
de Corneliu BRAN

Despre visul petrilenilor privind viitoarea stațiune din Șureanu...
Să continuăm, dacă tot am vorbit de importanța dezvoltării turismului în Valea Jiului într-un tot unitar, de la vest la est, cum tot spuneți de zeci de ani și cum susțin ideea și mulți alții că așa e normal, cu domeniul schiabil și stațiunea pe care cei din Petrila se tot chinuie de vreo patru-cinci ani să o inițieze. Deocamdată se stă în loc din cauză că cei de la Romsilva nu vor să cedeze primăriei drumul forestier spre Aușelu. Mai sunt și altele, cert este că se bate pasul pe loc, cel puțin deocamdată. Cum vedeți această viitoare stațiune?
Din Petrila și până la Șureanu e destul de multă cale. Iarna, cum e aceasta de acum, când sunt înzăpeziri, viscol și vreme rea, aduce mari greutăți. După părerea mea, ei din start trebuie să gândească acolo domeniul schiabil, pârtiile, instalațiile și toate cele necesare schiatului, iar cazările, locațiile, să fie încoace, înspre oraș. Altfel e greu și ar fi, după părerea mea și din experiențele văzute pe la alții și chiar și pe la noi, o greșeală dacă s-ar proceda altcumva, în sensul să facă acolo cazări, deci construcții de cazare. Eu așa văd lucrurile, dumnealor pot face ce vor. E clar că fără drum nu se poate începe nimic. Probabil o să se rezolve, dar, știți ceva, legat de Petrila eu demult am o altă idee. Acum vă voi spune părerea mea și e pur și simplu o idee...

Slima și agroturismul ar asigura Petrila la capitolul turism local
Dacă e constructivă pentru petrileni, e bine să o spuneți acum...
Eu cred că petrilenii au alte locuri bune dar care nu sunt folosite și e păcat. Nu știu, e bună sau nu ideea, dar eu mă uit tot timpul cu jind, când trec pe-acolo, spre Slima, o zonă pe care Petrila, cum s-ar zice, o are la ea acasă și care vă dați seama ce ar putea aduce pentru turismul local petrilean?!  Mi-aș închipui cazări în zona Jiețului, acolo putându-se face liniștit agroturism, prin accesări de proiecte europene și, de ce nu, guvernamentale. Mai e Cimpa, Răscoala, tot așa, agroturism, plus că sunt zone cu tradiții și obiceiuri ce se pot exploata turistic liniștit. Vă dați seama ce ar însemna ca turistul, de-acolo, odată cazat, se suie pe telescaun și merge direct în Slima, iar de-acolo schiază liniștit până la drum. De la Maleia mergi cu turistul sus, acolo poți să legi cu Parângul pârtii și instalații și turistul rămâne cu zile de neuitat. Loc este dar trebuie așezate lucrurile cu înțelepciune, rânduite pas cu pas, etapă cu etapă. Trebuie să se țină cont de către autoritățile locale, investitori și oamenii din Valea Jiului că luminița de la capătul tunelului, aia așteptată de toți și care parcă nu mai se vede, este turismul. În momentul de față turismul este singura ramură dătătoare de speranță și care poate aduce bunăstare locuitorilor Văii Jiului. Se vede concret, acum putem vorbi de Straja ca de o stațiune serioasă, de Parâng la fel, chiar dacă unii nu spun asta. Singura luminiță ce se vede, deocamdată, este turismul. Ambele stațiuni au viitor și trebuie continuate proiectele. Apoi trebuie să mai apară stațiuni în est, în centru întărit Pasul Vâlcan și domeniul schiabil ce poate fi unit cu Straja. Apoi, e vestul, Uricaniul are Câmpu lui Neag, Câmpușel, Cheile Buții, Valea de Pești, Retezatul, acest munte splendid cu tot ce are el, sunt multe, trebuie doar puse inteligent și cu muncă în valoare. S-a văzut în iarna aceasta bogată în zăpadă că ambele stațiuni, din Lupeni și Petroșani, sunt viabile, sunt căutate, apreciate de schiori și de turiști. Pe lângă turism și agroturism, în Vale se mai pot face mici ateliere meșteșugărești și mică industrie, ce pot crea locuri de muncă decente. 
Mai e cuarțul de la Uricani...
Aici vorbim deja de industrie mai mare, eu vorbeam de mica industrie. Da, exploatarea acelui cuarț e și aceasta o soluție pe o anumită perioadă de timp. Așa mai putem vorbi și de minerit pentru două-trei mine, care să dea cărbune Termocentralei Paroșeni, prin care s-ar putea încălzi centralizat, la un preț foarte bun, toți cetățenii orașelor noastre. Dar despre minerit trebuie să nu ne mai mințim singuri și să zicem că, din păcate, mineritul se termină în Valea Jiului. Cam gata... nu mai e nevoie de cărbune, ce să ne mai tot ascundem după deget. Dacă se face o strategie națională, în care mineritul să aibă un loc clar, strategic, de siguranță energetică națională, ceea ce ar însemna și investiții în minele rămase, atunci, da, putem să mai vorbim de minerit pentru alte câteva zeci de ani. Altfel totul e degeaba și vorbele despre acest sector industrial sunt degeaba, riscând să ne amăgim cu toții singuri în continuare. Așa văd eu lucrurile.

Greșeli peste greșeli...
Dacă tot avem cea mai modernă termocentrală din România, cu desulfurarea gata și cu toate cerințele europene, ar fi păcat să nu mai avem și huilă de Valea Jiului la ea, precum și un sistem centralizat de apă caldă și căldură, creat printr-un proiect comun cu fonduri europene, deci al tuturor UAT-urilor din Vale... cum spunea la Petroșani chiar comisarul european Corina Crețu nu demult...
Aici e vorba de două mine care să asigure huila, eu mă refeream la tot sistemul, la minele noastre în general. Da, cele două mine dacă ar funcționa și ar fi sprijinite să funcționeze, inclusiv cu investiții, și dacă s-ar asigura cărbune Paroșeniului, iar primăria și CEH-ul ar prinde un proiect european pentru încălzirea centralizată, atunci, da, ar fi ceva benefic pentru Vale și toată lumea. Că atunci căldura de la termocentrală nu s-ar mai arunca în Jiu, ci s-ar duce ca agent termic spre casele și blocurile oamenilor. Prețul la un sistem centralizat termic modern ar fi undeva la jumătate decât acum. Și mai știți ceva? Mergi prin Germania și vezi, e drept, multe zone cu eoliene... Dar mai vezi și foarte multe termocentrale ce funcționează! Or, eu mă gândesc, oare noi suntem mai deștepți ca germanii, le închidem pe toate... ca să facem ce? Și tot după părerea mea, s-a mai făcut o greșeală...

Altă greșeală...
Unde?
Păi, punctele termice n-au aparținut de termocentrală ci de primării! Apoi, venind tăvălugul, pentru mulți primari la vremea respectivă a fost o fericire că au scăpat de aceste puncte termice, o bătaie de cap mai puțin se gândeau... Părerea mea e că toate acele puncte termice trebuiau date Termocentralei Paroșeni, încă de la început, și cei de-acolo urmau să taxeze și să încaseze, prin contracte directe cu cetățeanul, cum se face în orice serviciu public sau utilitate. Dar pentru asta trebuiau să existe și la CEH și la ministerul de resort niște manageri buni... dar și proiecte ce să vizeze modernizarea și reabilitarea rețelelor și a punctelor termice.

Chestiuni anormale legate de disponibilizările din minerit...
Chestia cu „managerii buni” o tot auzim de vreo 30 de ani... Numiți politic și puși la apelul bocancilor e greu să ajungă „manageri buni”, poate buni pentru unii sau alții, în funcție de culoarea politică și interese de tot felul...
Nu comentez ce spuneți, dar nici nu zic că nu-i așa... Eu vreau să vă spun altceva, ce mi-a sărit în ochi și care mi se pare de necrezut... Se tot spune - și e adevărat, că sunt cheltuieli mari. Dar stau și mă crucesc câteodată și mă gândesc ce aș face eu ca privat. Domnule, dai 850 de oameni în disponibilizare, cum am înțeles că a fost ultima dată. Eu citesc ziarul, nu știu exact, dar numărul exact nu contează foarte mult, ci ideea în sine. Deci 850 de oameni, ori câţi or fi fost... oricum destui. La acești oameni le dai bani pe doi ani de zile, vreo 300 de milioane... faci deci niște cheltuieli cu ei. Și atunci cum să fii rentabil dacă dai banii ăia? Dar, după două săptămâni, văd că Mina Lupeni angajează 50 de oameni! Domnule, suntem normali? Trăim într-o țară cu oameni normali? Eu vă pun o întrebare!

Da, cam așa a fost...
Păi, atunci iar întreb: păi, de ce n-am disponibilizat 800 de oameni, nu 850, dacă la două săptămâni angajez alți 50 de oameni? Când cei care au plecat sunt calificați, au experiență, îi lași să plece, cu bani mulți, iar apoi vii înapoi cu alții, necalificați și fără experiență. Califică omul, învață-l și după doi ani îl disponibilizezi și pe ăsta! Ce să mai înțelegem? Data trecută s-au făcut parcă 300 de disponibilizări și apoi, destul de repede au angajat alți 60 la Mina Vulcan. Păi de ce nu au disponibilizat doar 240? Atenție, noi tot vorbim de Valea Jiului, de locuri de muncă... Și atunci, de ce nu iau să angajez 50 de oameni care nu lucrează niciunde? Tineri care nu lucră să le ofere servicii. De ce e moda să se ia angajați de la alte firme, care au un loc de muncă și care sunt atrași cu tot felul de „beneficii” la mină? Pun și eu niște întrebări... Am avut și eu un caz. Un om a fost disponibilizat din minerit. A venit, am pierdut cu el trei ani de zile să-l învăț să ascută pânze, să se descurce la munca ce o avem la gater, și acum două luni s-a angajat din nou la mină, la Mina Vulcan, ca să ia pensie și nu știu mai ce zicea... Deci el avea loc de muncă, iar unii tineri poate nu au și dacă caută și dacă sunt corecți, cinstiți. Vi se pare normal? Deci îi dau în disponibilizare pe bani, apoi vin și fac concurență firmelor, luându-le oamenii și poate luând chiar pe unii care au fost în sistem. De ce nu iau oameni de la șomaj, dacă chiar vor angajări? Dar eu văd și mai departe și zic: de ce să nu-l țin pe cel calificat, care știe, de ce să-l las în disponibilizare? Că apoi ce fac? 

O nemulțumire legată de calculul pensiilor actuale
Cum vi se pare sistemul actual de pensii de care se tot discută, dacă tot am intrat și în alte chestiuni ce nu țin neapărat de turism?
Nu știu să vă zic exact de sistemul de pensii, dar eu nu văd cu ochi buni acele pensii speciale, pentru că din punctul meu de vedere trebuie să iei în calcul, în primul rând, după contribuția omului. Și când mă refer la contribuția omului nu m-ar interesa nimic, chiar nici grupele de muncă, ci m-ar interesa cu cât și câtă vreme a contribuit un lucrător, indiferent de domeniu de activitate. Cu cât a contribuit, atât să i se dea după o grilă bine stabilită. N-are perioada, sau n-a contribuit, atunci i se face pensia minimă, cum e acum, 640 lei sau cât e. Atenție, aici se fac mari greșeli! 
Lucrează un învățător, ca să dau un exemplu de meserie, dar pot fi alte zeci de exemple, 43 de ani, contribuind lunar cu o sumă, mai mare mai mică. Dar în 43 de ani suma se strânge! Păi, atunci, fă-i omului pensia corectă, după contribuția de peste patru decenii, și nu-i lua în calcul, știu eu, ultimii cinci-zece ani... Învățătorul ajunge să ia vreo 1.200 lei, în loc să ia, cine știe, dublu, sau mai mult în orice caz decât i se calculează așa-zis... Eu așa văd lucrurile și așa cred că e corect. Unde e corectitudinea când poate unii au contribuit jumătate cât învățătorul și câștigă dublu sau triplu decât acesta, că ținând cont de numărul de ani și la o aritmetică simplă cam așa rezultă? Eu zic că contribuția plătită la stat de către lucrător trebuie să fie criteriul numărul unu și nu altceva, în multe meserii plătindu-se spor pentru condiții grele pe parcursul cât omul lucrează. Sau ce, cel care lucrează la pădure nu lucrează în condiții grele? Dar ia sporul, dar la pensie nu se vede că a lucrat 40 de ani și a contribuit lună de lună cu o sumă destul de însemnată, luând jumătate, sau mai puțin decât cineva care a contribuit jumătate cât el la stat. Părerea mea că e o mare nedreptate. Eu aș face pensie numai după contribuție și n-ar fi greșit și nici nimeni n-ar putea să comenteze nimic. 

Nemulțumit că se tărăgănează an de an continuarea lucrărilor la drumul spre Herculane
Ce altceva vă mai nemulțumește, ca să încheiem acest capitol al nemulțumirilor?
Ei, mai sunt câteva... Dar în primul rând mă nemulțumește că statul român zice că n-are bani să termine drumul spre Herculane, că tot am vorbit de turism sănătos... Dacă tu, guvern, zici de fiecare dată – vorbim de toate guvernele de până acum – că vrei să dezvolți o zonă a României unde trăiesc tot români și nu altcineva, că vrei binele cetățenilor zonei, că vrei alternative la ceva costisitor precum mineritul, atunci cum, an de an vii cu aceeași placă, că nu sunt bani și te speli pe mâini până anul viitor - și tot așa an de an... Și până la urmă nu e vorba doar de o zonă, Valea Jiului, ci de două zone, zona Herculane, de asemenea o zonă superbă dar sărăcită și vai de ea din cauze multiple și a incompetenței unora și altora. În Straja din 2019 vor veni mai mulți străini, am creat legături serioase cu englezi, unguri, austrieci – chiar dacă pare absurd ăsta e adevărul, vor veni destui turiști austrieci și veți vedea, concret. În ultima perioadă am luat contacte și avem planuri serioase să aducem și turiști sârbi. Chiar săptămâna aceasta am avut o delegație din Serbia și vreau să vă zic că au fost foarte încântați și sperăm ca de la anul să aducem serii de turiști din Serbia și din țările vecine ei, care avem avantajul și că sunt destul de aproape de noi. Ei bine, ce frumos ar fi să poată veni prin Herculane! Dar dacă n-avem drumul cum să vină? Ei veneau la Poiana Brașov până acum, mulți încă din vremea lui Ceaușescu, dar de la anul vor să vină și în Straja. Asta și datorită faptului că am învățat să ne promovăm mai bine, inclusiv pe rețele de socializare. Și se simte asta.

Straja și Parângul „uitate” la buletinele meteo de la marile televiziuni
Domnule Părău, ar mai fi multe de spus dar ne oprim aici. Totuși, ar mai fi o întrebare care îi sâcâie pe mulți concetățeni din Vale. De ani buni, ca să nu zic niciodată, Straja și Parângul nu apar iarna la știrile meteo de la televiziune sau radio. Stratul de zăpadă nu știm unde măsoară atât, vremea va fi așa... De Straja și Parâng nimic! Oare de ce?
Să zicem că Straja nu are stație meteo. Dar Parângul are! Și eu mi-am pus această întrebare și mi-am dat un răspuns: asta înseamnă că poate stațiunile din Vale devin un pericol pentru alții în ceea ce privește concurența, starea pârtiilor, instalațiile pe cablu, tunurile de zăpadă... Eu sper să se lucreze cu o concurență loială, repet, loc este pentru toată lumea în turismul românesc! Românii au ajuns să gândească bine, gândesc ce-i mai bine pentru copiii lor, pentru viitorul lor, pentru confortul și plăcerea lor, iar asta înseamnă că văd și aud și de Straja, cum e cazul nostru, oricât ar dori, poate, unii, să nu se audă. Vin și pleacă turiști, ei duc vorba, intră pe Facebook, scrie prietenilor, le arată filmulețe, poze... Ca atare, sezonul viitor, cei avizați vin cu copiii în Straja, unde știu că au toate condițiile să-i învețe să schieze. Principalul atu al nostru este că în Straja sunt câteva tabere de schi și foarte mulți monitori. Într-un sezon învață să schieze în aceste tabere circa 2.500-3.000 de copii! Vă dați seama? Este Platoul Soarelui plus taberele de la noi de la Comexim R, cu instructori din Timișoara. 200 au venit acum numai din Timișoara, cu instructori de-acolo. Așa că în timp se vor lămuri și televiziunile că la meteo ar trebui să apară și Straja și Parângul. Eu zic că la ora actuală Straja mai trebui puțin cosmetizată și e o stațiune cu nimic mai prejos decât cele mai bune. Închei prin a vă spune o chestiune plăcută. Mi-a plăcut iarna aceasta un italian, care ne-a vândut nouă acum câțiva ani niște instalații pe cablu (una din ele a și fost demontată și înlocuită că și-a făcut treaba destul). A venit și nu-i venea să creadă ce vede față de ultima oară când a fost, ceva ani de-atunci... Mi-a zis uitându-se la animația de pe pârtii și la tot ce vedea: „Grande paradiso!”. Asta mi-a plăcut și chiar mi-am zis ulterior că ar trebui să-i dăm domeniului schiabil din Straja denumirea de „marele paradis”, mai cu seamă că acum se schiază pe un munte întreg, cum am și început de fapt discuția noastră.



Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.


Comentarii articol (2 )

#1 Manelistu13.03.2019,  09:40:35
Bine ar fi sa fie folosita energia termica de la Paroseni pentru incalzirea blocurilor, cel putin in teorie, dar in practica cel mai probabil locuitorii n-ar renunta la centrala termica pe care au dat deja bani. La capitolul drumului spre Herculane domnul Parau foloseste o dezinformare ca argument - "nu au cum sa vina sarbii la Straja ca nu au drum".Chiar daca s-ar face drumul spre Herculane tot n-ar fi mai scurt ca actualul drum prin Caransebes - Hateg. Nu trebuie sa ma credeti ... verificati distanta de la Lupeni la Belgrad (unde locuiesc 1.3 milioane din cei 7 milioane de locuitori ai Serbiei)


Adauga comentariu
  Numele tau:


  Comentariul tau:


  Cât fac 3 ori 4  ?  


   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă?
Alege să o susții!

* * *
Locuri de muncă


* * *
Publicitate


* * *
Anunt GAL Cheile Sohodolului - prelungire MCS 7.2-15.04.2019

Promovare
Catalog Sisteme Expo
0721 722227
Catalog Display-uri
Publicitare 2019
0721 722227
Promoţionale 2019
office [at] confortmedia.ro
0721 722227





Publicitate
Newsletter