Articole de acelasi autor

La Muzeul Mineritului din Petroșani / Inspirat, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a comparat munca de cercetare a lui Marian Boboc cu munca minerului

O NOUĂ CONFERINȚĂ LA MUZEUL MINERITULUI

De la conferința de presă a senatorului PSD Cristian Resmeriță (II)

În căutarea evreilor de altădată / O preumblare pe Strada Mare a Petroșaniului

Primarul Petroșaniului a premiat / Șase cadre didactice pensionate

De la conferința senatorului Resmeriță (I): / „După foarte mult chin, după ani de zile, avem Complexul Energetic Valea Jiului SA...”

Premiate de primarul Petroșaniului, / 19 cupluri cu 50 și 60 de ani de căsnicie

Prin implicarea „Petro Aqua”, / Final de octombrie cu plutărit în Cetatea Alba

Pe linia ferată Bumbești-Livezeni. La un pas de tragedie

Primăriile vor stinge setea de înavuțire, pe seama oamenilor necăjiți, a Apa Serv Valea Jiului

• Soluția „Ebara”, propusă de Dane - neluată în calcul în Europa • 100 de uzine ecologice Ebara de producere a energiei electrice, de 40 MW fiecare, cu funcționare pe bază de cărbune și deșeuri ecologice, fac cât 5 centrale atomice • Zgura solidă rezultată prin ardere poate fi folosită la amenajări de ape curgătoare și consolidări de maluri • Costul construirii a 10 uzine ecologice de acest gen - echivalent cu costul construirii unei termocentrale

De mai mulți ani fostul inginer minier Francisc Ignat, ce a ocupat mai multe funcții în conducerea tehnică a producției de huilă, inclusiv de șef și adjunct șef de sector la mai multe mine din Valea Jiului, dintre care amintim minele Lupeni, Paroșeni sau Aninoasa, încearcă să propună câteva soluții pentru rentabilizarea mineritului din Valea Jiului sau pentru eficientizarea sistemului energetic al țării, implementarea tehnologiei „Ebara” fiind una dinte acestea. „Ziarul Văii Jiului” v-a prezentat în câteva rânduri propunerile și demersurile inginerului pensionar Ignat și ce răspunsuri care i s-au dat sau nu, de cele multe ori tăcerea sau expresia „nu se poate” fiind alegerea celor solicitați, cum se întâmplă din păcate în România, fără ca măcar să se analizeze de specialiști cele propuse.

De data asta venim inginerul Ignat a primit și răspunsuri de la Uniunea Europeană și de la firma japoneză „Ebara”. Doar ai noștri, dorm prin birouri.

Un „Memoriu”,

prin care fostul inginer minier petroșenean Dane Francisc Ignat își sintetizează una dintre propunerile sale pentru eficientizarea producției de energie electrică pe bază de cărbune și fără poluare, a fost trimis la mai multe instituții importante.

„Constatând alarmanta poluare a atmosferei și mediului, U.E. a hotărât reducerea treptată a principalilor poluatori industriali prin interzicerea treptată a termocentralelor pe cărbune și gaz, pe gaz și pe cele atomice, nepunând, din păcate, nimic sigur la loc.

Este dovedit că cea mai sigură energie electrică se produce prin arderea exclusivă a cărbunelui, de dorit să devină peste timp și cea strategică, care va trebui a fi produsă continuu, din treaba aceasta urmând să se absoarbă atât cât este necesar pentru echilibrarea sistemului și acoperirea consumului de vârf, fără poluarea mediului.

Constatând la sfârșitul secolului înfăptuirea efectivă în Valea Jiului a tacticilor de închidere a minelor, în condițiile în care UE aprobă producerea națională a 30% din energie din termocentrale, am considerat că trebuie să demonstrez cum merită practicat mineritul în siguranță, la modul rentabil și cu pace socială și oameni liniștiți, într-un sistem profitabil (ZVJ a prezentat acest Program propus și gândit de inginerul Ignat; din păcate, Ministerul Energiei și alți factori de decizie s-au făcut că plouă, probabil închiderea totală a minelor e mai simplu de făcut, fără responsabilități și bătăi de cap - n.r.).

În acest scop am elaborat și nu contenesc, neputincios, să semnalez instituțiilor naționale și europene un Program Minier de inginerie tehnologică operațională, specific fiecărui zăcământ minier – deci nu doar huilei, care impune de unde, când și cât trebuie extrasă bogăția naturală, la un preț constant rentabil, inclusiv prin epuizarea zăcământului, apoi închiderea treptată, totală, și, firește, într-un final ecologizarea totală a perimetrului respectiv pe costuri de producție. Programul Minier propus șterge definitiv tema problemelor mineritului de pe agenda de lucru a guvernelor și a UE.

Ulterior acestui Program Minier am aflat însă ceva foarte important, dacă nu poate mai important decât acest program la care am lucrat câțiva ani. Am aflat că firma japoneză Ebara a dezvoltat o tehnologie simplă de ardere ecologică al gunoiului (deșeurilor) în focar de cărbune, cu PUTERE CALORICĂ MARE, injectând aer în focar (gen locomotiva cu aburi) de 40 MW, care consumă atâta cărbune pe an cât consumă o termocentrală de aceiași putere în PATRU ZILE, la un preț sensibil SUB CEL HIDRO! Datorită volumelor focărite, POLUAREA PRODUSĂ E MULT SUB NORMELE ȘI STANDARDELE INTERNAȚIONALE IMPUSE!

Semnalez că printr-un translator am reușit contactarea domnului Hara, managerul Ebara, care însă ne cere, cum e și firesc, date concrete despre materialele ce urmează a fi focărite (cărbune, compoziția chimică a deșeurilor menajere etc.), date menite să stea ulterior la baza proiectării și fabricării instalației ecologice Ebara specificate.

PROPUN achiziționarea și punerea în funcție al unei instalații în Valea Jiului cu scopul testării și aprobării funcționării în spațiul UE, pentru PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE STRATEGICE, ECOLOGICE, PE BAZĂ EXCLUSIV DE CĂRBUNE ÎN URMĂTOARELE SECOLE!

La o simplă analiză, se observă că 100 de uzine electrice ecologice de acest gen, rațional amplasate în sistemul național, produc 4000 MW, în sistem ecologic, CONSUMÂND CIRCA 400 MII TONE DE CĂRBUNE. Dacă analizăm cât cărbune trebuie pentru energia electrică produsă la termocentralele clasice, vom constata că acestea consumă, în regim neecologic, circa 35 MIL. TONE de cărbune! Mai exact, 20 de uzine grupate (din cele 100) PRODUC CÂT O UNITATE ATOMICĂ.

Se constată că omenirea este copleșită de deșeuri și de variația consumului de energie electrică, activități realizate de uzina electrică Ebara în mod constant, rentabil, rămânând PROFITABILĂ și la cumpărarea cărbunelui adus în incinta ei la peste 180 Euro/tonă, preț la care mina de cărbune, care funcționează în baza Programului Minier propus de mine, devine FINANCIAR AUTONOMĂ (definitiv nesubvenționată!), ceea ce va face ca și retribuția minerului din front să crească și să ajungă la un salariu motivant de 4.000 Euro brut, plus fonduri suficiente pentru al XIII –lea salariu pentru mineri, în condițiile în care propun în Programul minier pensionarea la 20 de ani de subteran, prestați la locul de muncă din subteran, fără a se lua în calcul zilele de concedii medicale și de odihnă.

Merită semnalat că doar Mina Lupeni, programată pentru închidere, are la capătul galeriei de coastă o REZERVĂ DE CĂRBUNE CAPABILĂ SĂ ALIMENTEZE 100 DE UZINE ELECTRICE ECOLOGICE EBARA TIMP DE UN SECOL!

Stau cu deosebit respect la dispoziția dumneavoastră, în condițiile în care sunt bătrân și expus bolilor vârstei, și de aceea mai sper să apuc încă în viață concretizarea acestor programe de interes național propuse de mine.

Cu stimă, Dane Francisc Ignat”.

Pactul Verde

Primul răspuns primit de inginerul Dane Ignat a fost de la Direcția Generală a Energiei din cadrul Comisiei Europene de la Bruxelles. El a venit de la comisarul european pentru Energie, doamna Kadri Simson, printr-o șefă de cabinet a acesteia.

„UE își exprimă angajamentul față de Acordul de la Paris, iar Pactul Verde reprezintă prioritatea noii Comisii, ceea ce înseamnă că obiectivul este neutralitatea climatică. Comisia recunoaște că tranziția energetică, necesară pentru a îndeplini obiectivul neutralității climatice, trebuie să poată garanta aprovizionarea cu energie sigură și la prețuri accesibile pentru consumatori și întreprinderi”, se arată într-unul dintre pasaje. Deși nu o spune explicit, Direcția Generală pare a Energiei nu s-ar împotrivi unui astfel de Program bazat pe aceste uzine electrice tip EBARA, dacă sunt ecologice și dacă energia electrică produsă va fi eficientă și la un preț apropiat de prețul pieței.

„În plus colaborăm îndeaproape cu anumite regiuni prin intermediul a 10 echipe naționale – create la cererea statelor membre – în care părțile interesate din regiunile carbonifere, împreună cu serviciile Comisiei, discută idei de proiecte privind tranziția energetică și diversificarea economică și identifică opțiunile de finanțare relevante ale UE, naționale sau regionale (…) Comisia va spori în mod semnificativ asistența tehnică disponibilă. În România, Valea Jiului beneficiază de două programe de asistență tehnică (…). În România NU EXISTĂ DEOCAMDATĂ un plan de eliminare treptată a cărbunelui, iar anumite mine se pot afla în dificultate economică”, se mai arată în răspunsul transmis de către comisarul european pentru Energie, doamna Kadri Simson.

Trecând peste ultima idee transmisă, aceea că în România NU EXISTĂ DEOCAMDATĂ UN PLAN DE ELIMINARE TREPTATĂ A CĂRBUNELUI (alo, ministerule, guvernule, ce ați transmis la Comisia Europeană, că, uite, comisarul pentru Energie n-a auzit de nici un plan de eliminare treptată a cărbunelui, în condițiile în care VOI ați închis aproape toate minele de huilă din Valea Jiului! – n.a.), nicio clipă comisarul european nu dă de înțeles că dacă ar fi o soluție aceste uzine de tip „EBARA” pentru siguranța sistemului energetic românesc, ba chiar și european, de ce nu, Comisia Europeană ar putea să nu fie de acord. Dar nici că ar putea fi de acord. Oficialii energiei din România vor încerca măcar să poarte o discuție cu japonezii de la „Ebara”? Vor pune pe tapet ce ar putea să însemne 100 de astfel de uzine pentru România, în condițiile în care acestea ar putea acoperi 5 centrale atomice de producere a energiei naționale, amplasate inteligent pe tot cuprinsul țării (astfel n-ar mai fi probleme cu seceta, cu vânturile slabe sau puternice, cu pericolul datorat exploatării unei uzine atomice ș.a.)? Noi credem că nu.

Răspunsul japonezilor de la „Ebara”

„Apreciem mesajul domnului inginer Dane Ignat care face referire la tehnologia noastră de tratare a deșeurilor. Cred că nu e ușor să realizăm colaborarea cu CEH România, deoarece industria de deșeuri-energie are nevoie de o multitudine de informații, cunoștințe, fond tehnologic, experiențe și resurse. Cu excepția cazului în care compania noastră cunoaște caracteristicile deșeurilor, reglementările de mediu și legislațiile conexe din România, nu putem furniza tehnologia sau echipamentele noastre direct în țara dumneavoastră. În plus, nu avem o filială în Europa. Prin urmare nu vedem cum am putea colabora cu CEH România. Îl rugăm pe domnul inginer Dane Ignat să ne transmită ideile sale în această privință”, spune printre altele și se semnează managerul departamentului de vânzări de la „Ebara” Japonia, Yasuhito Hara.

Era normal ca omul să nu știe prea multe. Guvernul, pe căi diplomatice, poate demara discuții cu cei de la „Ebara”. Întrebăm și noi, de ce n-ar putea România, care e totuși o forță în sud-estul Europei în domeniul energiei, să fie un cap de pod pentru japonezii de la „Ebara”, dacă se constată rentabilă colaborarea cu aceștia, dacă se constată că linia tehnologică a acestora ar rezolva problemele mineritului, problema siguranței energetice naționale, problemele sociale ce au apărut în mai multe regiuni ale țării din cauza restrângerii activității mineritului? Pentru că de la Dane Ignat am înțeles că 10 astfel de uzine ecologice ar costa cam cât s-a băgat într-o termocentrală. Păi, dacă, acești bani investiți, eventual chiar prin fonduri nerambursabile de la UE, ar însemna salvarea mineritului, siguranța energetică națională, rezolvarea a zeci de mii de cazuri sociale și prosperitatea zonelor (ne gândim aici la zonele miniere Valea Jiului și Gorj), nu ar merita lucrul acesta? Multe întrebări, așteptăm și răspunsuri dacă se poate!

Ministerul Energiei tace… cum a tăcut de-atâtea ori și în negocierile cu Bruxelles, până ce mineritul a crăpat bine de tot

Din păcate, și încheiem cu asta, nici până azi din partea ministerului Energiei NU a venit nici un răspuns pe adresa inginerului Ignat. Probabil că „Memoriul” zace printr-un sertar sau a fost aruncat la coșul de hârtii demult! Să sperăm că cineva din ministerul Energiei se trezește și va lua mai în serios această propunere, ba chiar va încerca și un prim contact cu japonezii de la „Ebara”. De asemenea, măcar un scurt răspuns adresat inginerului pensionar petroșenean ar fi măcar o măsură de politețe, dacă nu altceva…

Pe măsură ce vom avea noi răspunsuri, din partea autorităților (au fost trimise de inginer copii și primarilor, și unor senatori, deputați sau europarlamentari și credem că primarii noștri ar trebui să fie primii interesați de a afla cum stă treaba cu soluția asta!), vom reveni cu acest subiect. Unul mai mult decât interesant să recunoaștem. Un subiect care demonstrează că, întotdeauna, până să închizi o ramură de activitate trebuie să cauți și întotdeauna există și soluții. Ceea ce n-au făcut și n-au căutat, din păcate, autoritățile române la vremea respectivă, atunci când s-a pus problema închiderii minelor și împărțirea lor în mine viabile și neviabile și s-a „negociat” de către partea română în poziția „ghiocel”, românii mulțumindu-se cu acei bani de închideri ca ultimii prostovani ce suntem. De-aici și dezastrul ce a urmat. Dar, poate, cine știe, speranța moare ultima și mai există șanse să nu facem praf și pulbere chiar tot!

Comentarii articol (2 )

#1 iosif andras15.03.2021,  12:54:19

Am toata stima fata de dl. ing Dane, Cu toate acestea, vreau sa fac unele ... precizari. Intentia D-sale este de buna intentie. Am propus si eu, de-a lungul anilor ( e adevarat verbal) multor responsabili cu soarta Vaii Jiulu si a mineritului carbonifer solutii existente in lume. Documentate si validate stiintific. Am fost circumspect la propuneri de business sau comerciale, dar le-am analizat. Dupa cutumele mele de om de stiinta. Ideea valoroasa care poate fi desprinsa din documentul vazut in articolul dvs. este aceea ca, in combinatie cu deseurile menajere nemetalice, carbunele, atat de putin cat este, cu alte resurse - de exemplu biomasa- prin gazeificare si incinerare ulterioara in combinatie cu CBM gazul metan extras din stratele de carbune, si componenta gazoasa a procesului de gazeificare amintit, poate constitui o sursa de energie "verde" in acceptiunea - e drept ingusta si riscanta - a UE. ifrele manipulate in articolul citat, din memoriul cu pricina, sunt uneori, oarecum exagerate. Cat despre autismul UE referitor la orice argumentare in favoarea salvarii - macar cu un deceniu -a mineritului carbonifer , la care raspunsurile sunt stereotipe , in noul limbaj de lemn marca UE, sunt de acord. Totusi, pentru a disculpa oarecum pe oficialii romani, care volens-nolens ori si tacuises .. or prin reflexe neostaliniste asculta de Mosco.. (scuze) Bruxelles, sunt de acrord. deci, sa dam Cezarului ce e al Cezarului, dar cand argumetam, sa posedam cifre rezonabile, daca nu avem pe cele exacte. A bon entendeur, salut! citat „Apreciem mesajul domnului inginer Dane Ignat care face referire la tehnologia noastră de tratare a deșeurilor. Cred că nu e ușor să realizăm colaborarea cu CEH România, deoarece industria de deșeuri-energie are nevoie de o multitudine de informații, cunoștințe, fond tehnologic, experiențe și resurse. Cu excepția cazului în care compania noastră cunoaște caracteristicile deșeurilor, reglementările de mediu și legislațiile conexe din România, nu putem furniza tehnologia sau echipamentele noastre direct în țara dumneavoastră. În plus, nu avem o filială în Europa. Prin urmare nu vedem cum am putea colabora cu CEH România. Îl rugăm pe domnul inginer Dane Ignat să ne transmită ideile sale în această privință”, spune printre altele și se semnează managerul departamentului de vânzări de la „Ebara” Japonia, Yasuhito Hara.

#2 Aurel16.03.2021,  10:25:56

Inginerul Dane trebuie sa-si aminteasca ca inchiderea minelor din Romania,a fost acceptata din momentul intrarii in UE.Inca de atunci ne-am angajat sa fim piata de desfacere.Noi executam ad-literam reglementarile UE,altii sunt mai ”neascultatori”.Ungaria,Polonia,Slovacia,Germania... Sa speram ca nu se vor mai scufunda si alte nave cu carbuni veniti de la ”prieteni”.Preocuparea sa pentru resursele Romaniei este meritorie,dar fara izbanda!

Adauga comentariu

Numele tau:   Comentariul tau:   C창t fac 10 ori 3  ?      DISCLAIMER    Atentie! Postati pe propria raspundere!    Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.