„Pilonul de dezvoltare II. Diversificarea economică, inovarea și antreprenoriatul”

Iată-ne ajunși cu materialul nostru legat de draft-ul viitoarei Strategii de dezvoltare a Văii Jiului, realizat de specialiștii de la firma de consultanță agreată de Uniunea Europeană, PwC, la capitolul „Pilonul de dezvoltare II. Diversificarea economică, inovarea și antreprenoriatul”. Un capitol foarte important, însă vă avertizăm, din start, că nimic nu se schimbă în ceea ce înseamnă analiza situației actuale, realizate de specialiști, negativ și iar negativ cam totul. La fel și aici, mai trebuie umblat la actualizări de date și cifre, deoarece multe nu mai corespund, deși sunt date oficiale, dar unele cam vechi, de trei, patru, cinci ani. Ori, un astfel de document important, pe urma căruia europenii ne pot aproba ulterior proiecte integrate pentru Valea Jiului, până în anul 2027 cel puțin, nu poate fi încropit cu date neactualizate. Dar e un draft și ele se pot schimba până ajung la Bruxelles.

Cum e văzută situația actuală a Văii Jiului?

Consultanții de la PwC își încep expunerea aici cu un rezumat la ce s-a întâmplat, în opinia lor, în ultimii 20 de ani în minerit. Să vedem ce spun și apoi voi comenta și eu.

„Valea Jiului este o zonă cu tradiție industrială în domeniul minier. Exploatarea cărbunelui și producția de energie electrică și termică au reprezentat de-a lungul timpului principalul motor al economiei locale, Valea Jiului cunoscând o expansiune economică importantă înainte de 1989, dezvoltare susținută de politica de asigurare a independenței energetice a țării din acea perioadă.

În ultimii 20 de ani, însă, acest sector a fost expus unor schimbări rapide, disponibilizările și restructurarea industriei miniere contribuind la un declin demografic susținut în Valea Jiului (în scădere de la aproximativ 170.000 locuitori în anul 1997 la circa 133.000 locuitori în 2019).

Cea mai mare scădere a populației a fost înregistrată de orașul Uricani (o scădere de 26% între 1997 și 2019, de la peste 12.500 de locuitori la circa 9.400 locuitori în 2019), urmat de municipiul Lupeni (-24%), municipiul Vulcan (-22%), municipiul Petroșani (-20%) și orașul Petrila (-20%), în timp ce orașul Aninoasa, localitatea cu cel mai mic număr de locuitori (4.508 locuitori în 2019), înregistrează o scădere de 19% în perioada de referință.

Procesul de restructurare se continuă în prezent, în linie cu evoluțiile aferente tranziției carbonifere la nivel european, cu perspectiva închiderii celor 4 mine (EM Lonea și EM Lupeni aflate în program de închidere, respectiv EM Livezeni și EM Vulcan, închidere condiţionată de măsurile pe care statul român le va implementa).

Programele de restructurare au dus la pierderea a peste 40.000 de locuri de muncă dintre cele peste 45.000 existente în industria minieră, numărul persoanelor apte de muncă dar neangajate (circa 73.500 din totalul de aproximativ 98.500 persoane cu vârste cuprinse între 15 și 65 de ani) depășind cu mult numărul șomerilor înregistrați în cele 6 municipii și orașe din Valea Jiului (1.373 șomeri în anul 2019).

Analiza evoluției istorice a zonei monoindustriale Valea Jiului și a profilului actual evidențiază disparități semnificative de dezvoltare în raport cu restul Regiunii Vest (regiune încadrată alături de București Ilfov în categoria regiunilor dezvoltate) și la nivel de țară, atât din punct de vedere al facilităților teritoriale și de infrastructură (inclusiv a celei rutiere, prin prisma situării geografice a teritoriului în afara drumurilor de interes național și european), cât mai ales al situației populației apte de muncă dar neangajate și al oportunităților economice și a serviciilor oferite în diferite domenii. În plus, perspectiva închiderii minelor și necesitatea reconfigurării energetice a zonei pentru valorificarea altor surse de energie în locul cărbunelui prezintă provocări adiționale care nu trebuie neglijate și care pot fi transformate în oportunități.

Structura actuală a economiei Văii Jiului reflectă rezultatele atât ale inițiativelor de transformare care vizează eliminarea treptată a activității miniere dominante, cât și ale tentativelor de diversificare implementate în regiune. Acestea din urmă s-au concentrat în principal pe sectoare caracterizate de un grad de tehnologizare scăzut, abilități tehnice reduse și capital de investiții limitat.

În consecință, profilul economic actual al Văii Jiului este dominat de sectorul serviciilor – în special comerțul, peste 40% din numărul total de companii active în mediul privat din Valea Jiului operând în acest sector. Comerțul este, de asemenea, cel mai mare sector și din perspectiva veniturilor generate, contribuind cu aproximativ 30% la cifra de afaceri totală generată în Valea Jiului și angajând aproximativ 20% din totalul populației salariate din mediul privat.

Al doilea sector ca mărime din perspectiva cifrei de afaceri este industria prelucrătoare, urmată de transport, construcții și industria hotelieră.

Din perspectiva cifrei de afaceri realizate, industria prelucrătoare contribuie la aproximativ 22% din totalul cifrei de afaceri generate în Valea Jiului, cu un număr de circa 2.200 angajați (aproximativ 16% din totalul angajaților din mediul privat), axându-se în principal pe activități din industria alimentară, fabricarea textilelor, prelucrarea lemnului și producția de mobilă.

Pe locul trei, din perspectiva cifrei de afaceri, se situează sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică (17%), rămânând sectorul cu cel mai mare număr de angajați din Valea Jiului, efectivul de personal al Complexului Energetic Hunedoara la finele anului 2019 fiind de 4.130 persoane, cele mai multe locuri de muncă fiind ocupate cu activitățile miniere.

La nivelul municipiilor și orașelor din Valea Jiului, cele mai mari companii din perspectiva numărului de angajați sunt localizate în Petroșani (Complexul Energetic Hunedoara, Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului, Apa Serv Valea Jiului) cu un efectiv de personal de 4.863 persoane.

Tot în municipiul Petroșani, se regăsește și Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitatea Minieră și Protecție Antiexplozivă INSEMEX, cu un efectiv de angajați de 121 persoane în anul 2019.

Al patrulea angajator din regiune se regăsește în Lupeni, cu un efectiv de personal de 356 angajați în 2019, desfășurând activități în fabricarea de articole confecționate din textile, fiind în prezent cel mai mare angajator al municipiului Lupeni. La nivelul municipiului Vulcan, cel mai mare angajator are ca obiect de activitate fabricarea de mobilă, cu 196 de angajați în anul 2019.

La nivelul celorlalte 3 orașe, cei mai mari angajatori din Petrila au ca obiect de activitate fabricarea de mobilă (125 angajați în 2019) și panificație (101 angajați în 2019), în timp ce în Uricani cei mai mari angajatori, cu o medie de 50-60 de persoane angajate la nivel de companie se regăsesc în comerț.

Cei mai mari angajatori din Aninoasa sunt companii care desfășoară activități în fabricarea de mobilă (147 angajați în 2019) și fabricarea de articole confecționate din textile (67 angajați).

Din perspectiva inițiativei antreprenoriale, evoluțiile înregistrate sunt relativ modeste, în perioada 2017-2019 fiind înființate peste 600 de companii în Valea Jiului, majoritatea cu unul sau maxim doi 2 angajați.

Cele mai multe companii au fost înființate în Petroșani, urmat de Lupeni, Vulcan, Petrila, Uricani și Aninoasa. Din totalul companiilor, majoritatea au fost înființate în anul 2017, în timp ce în anul 2019 au fost înființate un număr de 100 de noi companii. Domeniile de activitate preponderente sunt comerțul, lucrările de construcții, transportul rutier de mărfuri, întreținerea și repararea autovehiculelor, fabricarea pâinii și restaurantele, în funcțiune la nivelul anului 2019 regăsindu-se aproximativ jumătate din companiile înființate în perioada 2017-2019.

Companiile nou înființate cu un număr mediu de peste 10 angajați au ca domenii de activitate comerțul, lucrările de construcții, restaurantele și turismul, cu venituri dependente într-o mare măsură de profilul de consum și posibilitățile financiare ale populației din zonă, în detrimentul activităților economice cu valoare adăugată mare.

Valea Jiului este caracterizată de o piață de consum limitată (număr mic de locuitori, putere de cumpărare redusă), cu acces dificil (infrastructura rutieră care necesită reparații majore și lărgire pentru a ușura transportul și livrarea mărfurilor la timp și cu costuri eficiente) precum și un număr redus de lucrători calificați, dintre care foarte mulți au emigrat în alte regiuni sau țări (și nu sunt dispuși să se întoarcă în absența unor dovezi constante că Valea Jiului se află pe traiectoria unei creșteri durabile).

Demersurile întreprinse în vederea promovării Văii Jiului ca o destinație propice pentru investitorii din afara microregiunii (de exemplu, inițiativa „Invest in Jiu Valley”) nu au dat rezultate până în prezent. Deși au existat în trecut inițiative pentru valorificarea activelor și a terenurilor existente în Valea Jiului (de exemplu, înființarea unor parcuri industriale care să faciliteze atât atragerea de investiții cât și susținerea dezvoltării companiilor locale), acestea nu s-au concretizat.

Având în vedere închiderea minelor în Valea Jiului și scăderea semnificativă a activității celor rămase, mai multe parcele de teren au devenit disponibile pentru noi investiții (de exemplu, peste 7 hectare de teren în incinta exploatării miniere Uricani). Principalele avantaje ale acestor zone constau în faptul că sunt bine conectate la infrastructura locală de transport rutier (acces auto DN 66A) și feroviar, unele dintre ele având inclusiv utilitățile la fața locului (apă, canalizare, electricitate), unele foste perimetre miniere având încă hale industriale, transformatoare de putere și macarale grele.

În ceea ce privește asigurarea unei infrastructuri suport pentru antreprenori și susținerea dezvoltării companiilor locale (de exemplu, prin intermediul centrelor de afaceri), a existat o inițiativă la nivelul Văii Jiului demarată în încercarea de reconstrucție a zonei, fiind înființate două centre gândite ca și incubatoare de afaceri (la Lonea și Lupeni), acestea nereușind însă să își susțină financiar activitatea ulterior încetării finanțării.

În ciuda tuturor inițiativelor de revitalizare a zonei, azi avem o Vale neatractivă pentru investitori, aceștia fiind reticenți să înființeze întreprinderi în Valea Jiului în detrimentul altor zone mai accesibile și mai bine conectate economic precum și un mediu antreprenorial local cu abilitățile antreprenoriale și "cultură" managerială relativ scăzute, companiile care activează în prezent în regiune având fie un avantaj competitiv specific locului, cum ar fi pârtiile de schi, sau sunt conduse de oameni de afaceri locali cu „investiții sentimentale” în zonă”, se specifică la acest capitol din viitorul document ce va ajunge pe masa de lucru la Comisia Europeană.

 

Cifre îngrijorătoare… Industria minieră sare din schemă, comerțul fiind „regele” acum!

Să le luăm pe rând și pe scurt, deoarece nu vreau să fac o analiză la analiză. Prima informație, legată de scăderea numărului de locuitori în Vale, este deja știută de toată lumea, pentru noi nu e o noutate. Cifra de 133.000 de locuitori în Vale va fi optimistă peste vreo doi-trei ani, dacă lucrurile mai continuă așa, vom ajunge la sub 100.000 de suflete. E păcat dar asta-i situația și să nu uităm că, preponderent, cei mai mulți sunt pensionari, părinți și bunici de-ai noștri, care, din păcate, se sting pe rând. Doar la aniversări sau sărbători ne dăm seama de la an la an că suntem tot mai puțini în familie sau între prieteni.

A doua informație livrată mai sus de PwC e tristă și periculoasă pentru o comunitate locală: ni se spune că s-au pierdut peste 40.000 de locuri de muncă din cele 45.000 din sectorul minier, lucru pe care iar îl știm cu toții. Dar, atenție, ni se dă cifra de 98.500 de persoane cu vârste între 15 și 65 de ani, apte de muncă dar neangajate, această cifră „depășind cu mult numărul șomerilor” din cele 6 localități ale noastre. O statistică înfiorătoare, iar administrațiile locale, Guvernul României, Consiliul Județean Hunedoara NU mai pot ascunde, ori cât și-ar dori, aceste cifre și date, iată, publicate într-un document ce va deveni oficial și va ajunge la UE! Un document creat de specialiștii celei mai mari firme de consultanță, PwC, deci nu de un ziarist sau sociolog, care ar putea fi contestați dacă ar scrie aceste lucruri. Da, gunoiul a fost băgat sub preș de 20 de ani cel puțin, acum el începe să pută din păcate. ASTEA SUNT, FĂRĂ SUPĂRARE, REALIZĂRILE POLITICIENILOR HUNEDORENI ȘI ALE GUVERNANȚILOR DIN CAPITALĂ, INDIFERENT DE CULOARE POLITICĂ, ÎN 31 DE ANI DE DEMOCRAȚIE! La această situație s-a ajuns! E trist, foarte trist…

Despre ultima parte, legată de angajatorii din Vale, dar și de sectoarele de activitate care mai sunt și care s-au dezvoltat în ultimii ani, ar fi multe de spus. Dar le citiți singuri și de aceea am și subliniat unde mi s-a părut foarte important. Spun doar atât aici: mineritul nu mai e demult cea mai importantă ramură de activitate a Văii Jiului din punct de vedere al veniturilor generate. Conform datelor statistice ale celor de la PwC, comerțul e pe primul loc, contribuind cu aproximativ 30% la cifra de afaceri totală generată în Valea Jiului. Pe locul al doilea și al treilea din perspectiva cifrei de afaceri este industria prelucrătoare (22%), urmată abia pe locul al treilea de sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică (17%) – acest sector fiind încă sectorul cu cei mai mulți angajați, e vorba de CEH cu peste 4.100! Da, asta e realitatea, comerțul bate mineritul în momentul de față la cifra de afaceri. Și distanța e uriașă! Asta s-a vrut la nivel de regiune, dându-se în cap unui sector de producție? Asta avem! Trist, ce să zic…  Noroc că ne mai saltă industria prelucrătoare, altfel cu producția de orice am fi în Vale la pământ. Nu e departe nici țara din acest punct de vedere, ajungem o țară de consumatori, că de produs producem în orice domeniu tot mai puțin.

Urmează cu procente mici sectoarele transport, construcții și industria hotelieră. După cum se vede din cifrele pe care cei de la PwC le-au analizat, cel mai mare potențial pentru Vale, turismul, prin industria hotelieră nu este nici măcar în primele patru sectoare de activitate. Poate doar Lupeniul mai are ceva putere turistică prin Straja, urmat de Petroșani prin Parâng, dar celelalte localități sunt către procente mici spre zero la acest capitol! Aici poate UE să ajute Valea, prin proiecte integrate bine punctate. Vom vedea. În următorul episod vom vedea împreună  „ce își propune noua Strategie a Văii Jiului sub aspectul dezvoltării economice?”. Puțintică răbdare…

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.