Iată-ne ajunși și la capitolul din draftul Strategiei de Dezvoltare a Văii Jiului, intitulat de consultanții de la PwC: „Direcția strategică III.1. Elaborarea unui concept turistic integrat al Văii Jiului”. Titlul ce conține termenii „concept turistic integrat” pentru toată zona noastră sună bine și este absolut corect. În sensul că dacă Valea Jiului nu va avea un turism dezvoltat în toate zonele, de la Est la Vest, cu proiecte integrate și bine definite, realiste și adecvate potențialului zonei, totul trecut și în Strategia de Dezvoltare la care se lucrează și care va fi „ghidul” europenilor pentru a finanța sau nu proiectele depuse din Vale, atunci ne pierdem cu toții vremea degeaba și zona va rămâne din nou de căruță și după această infuzie de bani pentru dezvoltare alocați pe proiecte europene zonelor foste miniere.

 

Situația actuală a turismului din Vale în viziunea celor de la PwC – partea a doua

Dar să vedem împreună cum este analizată situația actuală a Văii Jiului și la acest capitol de către consultanții PwC, după o primă analiză efectuată și la capitolul anterior.

„În prezent, activitățile turistice din Valea Jiului sunt fragmentare și sezoniere. Cea mai mare parte dintre ele se bazează pe cadrul natural al zonei, înscriindu-se în zona turismului activ. Cele trei zone de schi, Straja - Lupeni, Petroșani - Parâng și Pasul Vâlcan – Vulcan, beneficiind de peste 30 de kilometri de domeniu schiabil, atrag, de-a lungul iernii, un număr de turiști în creștere. Pe timpul verii, Valea Jiului este vizitată de iubitori ai mersului pe munte, ciclismului, skateboard-ului, long-board-ului și alergării montane. În afara activităților sportive, turiștii au însă la dispoziție un număr limitat de opțiuni pentru petrecerea timpului liber. Turismul cultural și cel dedicat familiei nu sunt încurajate.

Promovarea Văii Jiului ca destinație de vacanță se rezumă, pentru publicul larg, la sezonul de schi și, pentru nișa amatorilor de alergări, ciclism și skateboard, la cele câteva competiții anuale găzduite în zonă. Cu excepția stațiunii Straja și a zonei Petroșani-Parâng, notorietatea destinațiilor turistice din zonă este redusă. În lipsa unei promovări integrate și susținute a zonei, inițiative singulare, de pildă cea privind salina deschisă în urmă cu câțiva ani în Vulcan, sunt sortite falimentului.

Produsele agro-alimentare și meșteșugărești locale nu au notorietate la nivel regional și național și au o piață de desfacere limitată. Structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică din zonă vând rareori alimente și băuturi produse la nivel local, iar turiștii găsesc cu greu informații despre cum pot își pot procura astfel de produse”.

 

Chestiuni din nou „uitate” în așa-zisa analiză, cu date incorect sau superficial trecute din nou!

Cam asta este analiza la acest capitol. Subțire rău din nou și în doar câteva fragmente am găsit și o mare greșeală. Cum să spui 30 de km de pârtii, când doar Straja și Pasul Vâlcan (atâta cât au, foarte puțin, într-adevăr) au cam atât. Are 27 km de pârtii, din care pe vreo 20 km se poate face zăpadă artificială. Păi, ce facem cu Parângul, am uitat de cei aproximativ 5,2 km, de pe cele 6 pârtii, din care doar Pârtia „B” are vreo 3,2 km? Fiind vorba de un document, până la urmă nu se poate să treci date din avion, măcar informați-vă! În rest, sunt informații corecte, cu specificația că în ultimii ani în Straja, cu excepția anului 2020, din cauza crizei sanitare, în Straja au fost, vara, serii de tabere de copii, pe tot parcursul verii, care au însumat mii și mii de copii veniți din toată țara și care, iarna, i-au adus la schi și pe părinți, aceasta fiind o promovare extraordinară făcută de stațiune grație acestor elevi. Se poate trece și această chestiune evidentă, cum se poate scrie și faptul că Straja și Parângul pot găzdui vară-iarnă, în cantonament, de ce nu, loturi sportive din sporturile de echipă, precum fotbal, handbal, rugby, volei, baschet, firește prin îmbunătățirea și crearea de noi baze sportive, inclusiv, sau mai ales, în cele două localități. PPetroșaniul beneficiază în acest moment și de o Sală Polivalentă unde se pot face antrenamente iarnă-vară. Tot în Petroșani se va construi un stadion nou pentru sporturi de echipă, prin CNI și cu aportul FRF, care a trecut și această localitate pe listă, lucrările debutând deja, cum există și vechiul stadion și baza sportivă de-acolo. De asemenea, la Lupeni există vechiul stadion și baza sportivă de-acolo, care, renovate și făcute acolo câteva anexe, gen, sală de forță, saună și sală de refacere ar putea susține sportivii veniți în cantonament – chiar lângă stadion existând vara și un ștrand privat. Chestiuni și potențial peste care s-a trecut și se trece, dar, mai uimitor, nici măcar nu se pune problema!

Legat de produsele tradiționale din zonă, crescătorii de oi și de vaci, ba chiar și de porci ar putea să fie cunoscuți, dacă ar fi și sprijiniți. Nu facem o analiză la… analiză, dar și la acest capitol cei de la PwC ar putea să se intereseze pe teren sau la birourile agricole și să vadă că în Valea Jiului sunt crescute foarte multe oi și vaci, dar crescătorii nu au fost și nu sunt nici acum sprijiniți. Unii au dorit să facă ferme moderne, alții chiar anumite făbricuțe de lactate și brânzeturi, ori carmangerii, pe proiecte finanțate de UE, dar s-au bătut de rigiditatea normelor impuse de UE, de birocrația stufoasă a acestora, dar mai cu seamă de cea românească - și mai stufoasă, precum și de faptul că n-au putut fi atrase fonduri din simplul motiv că ei locuiesc la… oraș sau municipiu, după cum arată buletinul, deși gospodăriile lor sunt la sate, aparținătoare orașelor. Și uite așa, s-au pierdut zeci de ocazii. Practic, toate ocaziile de finanțare de afaceri pentru zonele rurale, bani deloc puțini puși la bătaie de europeni. Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Agriculturii au dormit pe ei, deși oamenii din Valea Jiului s-au tot plâns că nu au cadru legal să acceseze astfel de fonduri europene! S-au făcut că plouă și când au venit miniștri pe aici, doar au plimbat limba-n gură și au plecat, nimeni nerezolvând problemele astea! Dacă ne uităm ce s-a întâmplat în zona de vest, Timiș de exemplu, sau chiar în nordul județului, unde chestiunea asta cu satul și orașul a fost bine delimitată și crescătorii sau fermierii n-au avut probleme, putând să acceseze banii europeni pentru afaceri și în zonele rurale, e diferență ca de la Cer la Pământ între cei pomeniți și cei din satele aparținătoare din Valea Jiului. Practic, țăranii din Vale, momârlanii noștri dar și cei care s-au aciuat demult pe-aici și au case și pământ, au fost de-a dreptul îngropați din acest punct de vedere! Au pierdut practic toate trenurile fondurilor UE până în 2021! Unii s-au mai salvat și au ținut turmele de oi și de vaci cu APIA, dar asta e cu totul altă treabă. Plus că și aici s-au făcut măgării din partea unor așa-ziși crescători sau agricultori, asta fiind o altă discuție căreia îi voi dedica o analiză.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.