69. Minele regelui Solomon - varianta Haggard
Cel care a făcut celebre aceste mine, la sfârşitul secolului XIX, a fost scriitorul englez H. Rider Haggard. Acesta a trăit între 1856 şi 1925 şi, în acest interval, a reuşit să scrie 57 de romane. “King Solomon’ s Mines” a fost publicat,  pentru prima dată, la Editura Cassell & Co în anul 1885. La 29 de ani, Haggard a dat lovitura publicând ”cea mai surprinzătoare care s-a scris vreodată“. Aceasta era reclama editorului pusă pe coperta volumului. Romanul a avut, ulterior, o mulţime de imitatori dar nici unul nu a mai ajuns la faima cărţii lui Haggard.
Autorul descrie aventurile lui Allan Quartermain, un locuitor al oraşului Durban din Africa de Sud. El este căutat de aristocratul englez Sir Henry şi de Captain Good. Aceştia îl conving pe Quartermain să plece în căutarea fratelui celui dintâi, văzut ultima oară în apropierea locului unde s-ar afla minele regelui Solomon. Ei sunt în posesia unei hărţi vechi care localizează aceste mine. Traversând deşerturi aride, munţi înalţi şi periculoşi ei îi întâlnesc pe cei din tribul Kukuanas, condus de un rege violent şi războinic. Adevăratul inamic al kukuanas-ilor e, însă, vrăjitoarea Gagool care e de partea uzurpatorului aflat, vremelnic, pe tron. Umbopa, cel care se alătură - cu folos - expediţiei anglo-sud africane, se dovedeşte a fi conducătorul adevărat al acestui neam de viteji.
Vrăjitoarea Gagool conduce expediţia spre comorile regelui Solomon cu gândul perfid de a-i  închide pe Quatermain & co, pentru totdeauna, în interiorul muntelui. Cum cine sapă groapa altuia are prostul obicei să cadă în ea, vrăjitoarea Gagool - care pregătea sfârşitul aventurierilor albi - rămâne ea însăşi prizoniera muntelui.  Cei trei, plus fratele regăsit, reu­şesc să revină la Durban încărcaţi cu aur, diamante şi fildeş.
Cartea a fost ecranizată, ultima oară, în 2004 sub conducerea regizorală a lui Steve Boyum cu Patrick Swayze în rolul lui Quatermain. În celelalte roluri au jucat Roy Hardsen (Captain Good), Ian Roberts (Sir Henry) şi Sidede Onyulo (Unbopa).

 

70. Minele regelui Solomon - varianta arheologică
În sudul Iordaniei, la Khirbat en-Nahas, au fost descoperite ruinele unor mine despre care legenda spune că ar fi fost pline de aur şi diamante. În realitate, minele ar fi putut furniza doar cantităţi uriaşe de cupru. Săpăturile au fost efectuate între anii 1970 şi 1980. Primele estimări au datat situl în secolul VII î.H. Ulterior, săpăturile au relevat faptul că situl Khirbat en Nahas (în traducere „Ruinele din cupru”) data, de fapt, din secolul X î.H. şi ar fi făcut parte din Regatul Edom, vasal al Regatului condus de Regele Solomon. După părerea specialiştilor, minele erau uriaşe şi ar fi putut genera venituri fabuloase. Ca să vă faceţi o idee despre mărimea sitului arheologic iordanian, el cuprinde peste o sută de clădiri şi o fortăreaţă. Solomon a condus Regatul Unit al Israelului şi al  Iudeii între anii 971 şi 931 î.H. şi ar fi putut avea banii necesari pentru ridicarea Templului din Ierusalim din cuprul extras din Edom. Comunicarea a fost făcută în săptămânalul „Proceedings of the National Academy of Sciences” la sfârşitul anului trecut.  
 
71. O mină imensă. Manifestări particulare.
La Conferinţa secretă a Uniunii Scriitorilor din iulie 1955 Mihai Beniuc a vorbit, în ziua a treia, de marile supărări ale lui Zaharia Stancu. Acestuia nu trebuia să-i aduci aminte despre trecut. Pentru că, spune preşedintele Uniunii Scriitorilor, din cauza nedreptăţilor care i s-au făcut Zaharia Stancu “sare în aer ca o mină imensă”.
 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.