85. MINERII CU LÄ‚MPAÅžE ARTIZANALE ÅžI CÄ‚ÅžTI NOI-NOUÅ¢E. “Am fost în subteran vreme de două ore. Am intrat ca nişte mineri şi am ieşit ca nişte mineri. Mânjiţi şi transpiraţi. Nu ca minerii aceia cu lămpaşe artizanele şi cu nişte căşti nou-nouţe cu care i-am văzut la Bucureşti. Pot să spun că am trăit o experienţă extrem de gravă pentru că nu mai fusesem în mină şi cel mai important lucru este că numai aşa îi poţi cunoaşte pe mineri cu adevărat. Åži numai astfel poţi să scapi de prejudecăţi şi de idei greşite”, a recunoscut în 1996, în sala Teatrului Ion D. Sîrbu din Petroşani, criticul literar Nicolae Manolescu, autorul “Istoriei critice a literaturii române de la origini până în prezent” Acest fapt dovedeşte că mergând spre centrul pământului vezi mai clar şi lucrurile de la suprafaţa pământului.

 

86. OMUL ÎN CINCI DIMENSIUNI. În iulie 1996, criticul Nicolae Manolescu a făcut o călătorie la Petroşani pentru a susţine, în calitate de preşedinte al Partidului Alianţei Civice, candidatura la funcţia de primar a regretatului Carol Schreter. Cu acea ocazie, faimosul critic literar a intrat în subteranul fostei mine Dâlja. La 13 ani de la eveniment, iată că vorbim la trecut nu numai de timp ci şi de oameni şi o parte din mineritul Văii. Atunci, Manolescu a cunoscut şi inima lui Stalin şi omul cu însuşiri variabile. Minerul avea, potrivit lui Manolescu, o singură dimensiune culturală şi intelectuală şi era de dorit să aibă trei, patru sau cinci. În mod pardoxal, oamenii unidimensionali au ales, în 1996, la Petroşani, cu cel mai mare procent întâlnit în ţară, pe reprezentantul local al unui partid considerat al elitelor.  

 “Sunt oameni care muncesc în condiţii groaznice, oameni care au dreptul la o recuperare culturală şi intelectuală ca să se poată dezvolta şi ei în cele 3-4-5 dimensiuni ale fiinţei umane. Åži nu doar într-o singură dimensiune pe care ţi-o dă o muncă abrutizată. Este foarte, este îngrozitor de greu să lucrezi sub pământ. Lipseşte oxigenul, e praf, e apă, e căldură. Ieşi de acolo deshidratat ca o lămâie stoarsă. Åži asta fără să pui mâna pe lopata aia mare cât inima lui Stalin. Numai uitându-te şi te expui la tot felul de riscuri inerente. Am stat de vorbă cu şefii de sectoare şi mi s-a spus că trăiesc într-o permanentă alertă pentru că mina e o natură extrem de imprevizibilă. Nu ştii niciodată când poate exploda, nu ştii niciodată când se poate aprinde. A fost una din cele mai teribile experienţe pe care le-am trăit” a declarat Nicolae Manolescu în  cotidianul Matinal, nr. 1700 din 4 iulie 1996.

 

87. ORAÅž  MINERESC FÄ‚RÄ‚ MINERI. În data de 8 iunie 2000, preşedintele Emil Constantinescu şi purtătorul său de cuvânt, Răsvan Popescu, se aflau la Banska Bystrica, în Slovacia. Acolo, cei doi observă “un oraş mineresc rămas fără mineri” Fenomenul nu era singular: “în Tatra, minele se închid una după alta” Oamenii locului au trecut pe turism. Cu o zi înainte preşedintele Slovaciei, Rudolf Schuster,  a fost o gazdă relaxată. Serveşte oaspeţii cu “genunchior de porc”, bere şi îi invită să cânte. Preşedinele Constantinescu primeşte un fel de tulnic cu două ţevi şi încearcă să-l acompanieze pe preşedintele slovac care, la dineul oficial, cântă ceva despre dragoste. “Numai pentru Valea Jiului e târziu” constată, neutru, purtătorul de cuvânt gândindu-se, comparativ, la turismul din Banska Bystrica. Mult mai trist a fost, din păcate, cu preşedintele Schuster care, pe 21 iunie 2000, a intrat în comă din cauza unui ulcer perforat. Era, la acea dată, în somn artificial, cu funcţiile vitale încetinite la limita morţii, având alături medici care ridicau neputincioşi din umeri. Cu puţin timp înainte plănuise, împreună cu preşedintele român şi cel polonez, să urce, în toiul verii, pe cel mai înalt vârf din Tatra. Preşedintele ceh Vaclav Havel, considerat mai firav, urma să-i aştepte la o cabană de la poalele muntelui. 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.