82. Cartele  (miniere) de tip A. Mod de delapidare şi întrebuinţare în scop înalt
„În uniformă de sergent român, călătorind cu maşini militare ruseşti, riscându-mi pielea („un rus beat e un automat ce se descarcă de la sine”) ajung la Lugoj, unde un hoţ de administrator îi furase tot ce a putut „refugia” dintr-o investiţie. Cinci lăzi grele, pline de albituri, tacâmuri. (Bănuiesc.) Îl bat măr pe escroc, rechiziţionez o căruţă şi reuşesc, fără să am un ban, să duc această avere la Sibiu. Din lăzile acestea (şi din cartele A, de miner, furate de sora mea de la mina Petrila) a trăit Blaga în anii 46 şi 55 (când a luat banii pentru Faust)” 

Acest citat dintr-o scrisoare a lui Ion D. Sîrbu către iubitul domn Ion Vartic din Cluj expediată din Craiova în ziua de luni, 18 martie 1985 (Scrisoare pentru o seară cu ploi clujene) e unul din cele mai frumoase complimente la adresa minerului din Valea Jiului. Faptul că traducerea lui „Faust” de Goethe în româneşte a fost posibilă şi datorită cartelelor de tip A de care s-au lipsit minerii din Petrila e un lucru  care face cinste culturii române. E o dovadă că oamenii adâncurilor pot servi foarte bine şi la lumina cărţii. Clipă stai, eşti atât de frumoasă!

 

83. SANDU GOLGOTÄ‚ din Alimpeşti, Pictorul (bisericesc) care a văzut iadul ca pe o exploatare minieră 
„Academia Caţavencu” prezintă în numărul 12 (900) din săptâmâna 25-31 marte 2009 cazul d-lui Sandu Golgotă din Alimpeşti, părintele farfuriei zburătoare. Reportajul Simonei Rădoi povesteşte, la început, că Alimpeştiul este un sat uşor de găsit pe hartă dar la faţa locului ei se dovedeşte „mai greu de identificat decât buricul Oanei Roman”. Despre găsirea Alimpeştiului pe hartă pot să depun o mărturie din armată. Locotenent colonelul care avea în grijă grupa noastră de TR-işti şi trebuia să ne elibereze foile de drum (care erau împărţite pe numărul de km, ca pe căprării) pentru plecarea acasă. În cele din urmă, el s-a dat bătut în lupta (inegală) pe care a dat-o cu harta fizică a României. Cel care le avea în gestiune trebuia să socotească numărul exact de km până la domiciliul fiecăruia şi să ne dea foaia de drum echivalentă. A fost o mare ruşine pentru un ofiţer al glorioase armate române să fie învins, sub ochii noştri uimiţi, de Alimpeşti, o localitate între Târgu Jiu şi Horezu, puţin sub Ciupercenii de Olteţ. Simona Rădoi l-a căutat şi l-a găsit pe Sandu Golgotă, cel care a inventat o femeie gonflabilă (de uz comunal) şi care îşi construieşte, în curte, o biserică ştiinţifică cu 110 sfinţi proveniţi, logic, din lumea ştiinţei. Omul a pictat 20 de biserici unde a inovat spectaculos ignorând severele canoane bisericeşti. Pentru Sandu Golgotă, Iadul este văzut precum o exploatare minieră. „Am vrut să schimb ceva. In Iad am introdus femeia noastră de astăzi, vagaboantele. Am pus aici o cenuşăreasă, stând cu fundul pe o caracatiţă şi dă lapte la şarpe. Aici e o mină, unde bandă transportoare aduce afară numai capete de morţi, picioare şi mâini, care toacă kratzerul. Escavatorul dărâmă pământul, contribuie la degradarea solului, a naturii. Nu le-a plăcut treaba asta.” Această pictură cu subiect religios- minier trebuia, alături de imaginea Elenei Ceauşescu în locul Evei, să împodobească Biserica din Bucşana. 

 

 

84. CÄ‚RBUNII LUI OCTAVIAN GOGA

Cărbunii când ţi-or arde-n vatră

În seri de ani târzii şi goi

Tu stând pe lespedea de piatră

Să te gândeşti c-am ars şi noi…

 

Iar când din ochii de jăratic

Vor tresări scântei-scântei

Să ştii că visul meu sălbatic

S-a mai aprins odată-n ei.

 

Octavian Goga este socotit, pe bună dreptate, un poet tradiţionalist. Faptul că între elementele tradiţionale ale acestui curent (Dascălul, Dăscăliţa, Preotul, Biserica, lăutarul Lae Chiorul, Hora, Satul, Oltul, etc.) întâlnim şi cărbunii asociaţi cu arderea iubirii, cu ochii de jăratic, cu scânteile ce tresar, cu visele sălbatice, cu vatra care arde e, implicit, un semn de preţuire şi pentru miner. Înseamnă că nici o vatră în care arde tradiţionalismul nu poate să ignore, ca element definitoriu, cărbunele. Visele sălbatice se aprind, prin ochii de jăratic, şi din cauza cărbunilor care ard, târziu, în vatra iubitei.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.