Ziarul Vaii Jiului

scoală & cultură pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

19.05.2015, 22:44:24 | 0 comentarii | 1322 vizualizari

Mihai Eminescu – marginalii la deschiderea minelor

Articole de acelasi autor

Doru Roman - de la safire şi ofrande la „fata fără umbră” sau de la poezie la proză (I)

Ziua cea mare şi strigătul copilului

Pentru Ion D. Sîrbu / Teatrul înseamnă „Cuvântul viu rostit de oameni vii, către un public viu”… (II)

Pentru Ion D. Sîrbu / Teatrul înseamnă „Cuvântul viu rostit de oameni vii, către un public viu”… (I)

Cronica literară / Un album de artă exemplar

Acum mai bine de 10 ani / Ion D. Sîrbu a fost inclus în primii „100 mari scriitori români”

Proiectul Scriitori olteni în „Şcoală şi cultură” (V) / Marian Barbu - spre lumina arhetipului creator

O incursiune în universul casnic momârlănesc pornind de la / „Salcia lui Hipi” - copacul secular din satul Jieţ

Adrian Ţion în provocarea virtualitãţii

Dumitru Ichim, sau despre reamintirea graiului uitat

de Dumitru VELEA

În prima jumătate a secolului al XIX-lea trec Carpaţii o serie de intelectuali transilvăneni: Simion Bărnuţiu, Aug. Treboniu Laurian, A. Papiu-Ilarian, sau C. Mihailic de Hodocin. În publicistica sa, Eminescu a găsit cu cale să lumineze, ori de câte ori prezentul o solicita, opera social-culturală a acestor intelectuali.

Ultimului amintit avea să-i aducă în atenţia publică, în Curierul de Iaşi, din 25 iunie 1886, o parte esenţială din raportul Despre lucrarea minelor de metal, realizat de acesta în vara anului 1839. Eminescu nu se referă ca fiind prima lucrare în limba română despre exploatarea modernă a resurselor naturale, ci ca fiind prima lucrare de economie politică şi chiar o lecţie de limbă românească.

C. Mihailic de Hodocin, pe lângă faptul că a condus Şcoala de arte şi meserii din Iaşi şi a construit o fabrică de hârtie la Cetăţuia – Piatra Neamţ, a depus eforturi intense pentru deschiderea de mine. Lucrarea la care se referă Eminescu, scrisă în versiune paralelă, franceză şi română, este tipărită în publicaţia lui Gh. Asachi, Le Glaneur moldovalaque. Spicuitorul moldoromân, în 1841. Eminescu consideră că lucrării lui C. Mihailic de Hodocin i-a sporit actualitatea, în pofida trecerii unui sfert de veac de la apariţia sa. Şi în acest sens, o publică parţial, dar cu sublinieri proprii pentru problemele esenţiale. Prezentarea, de o claritate impecabilă, luminează, de fapt, sensul atitudinal şi polemic al actului eminescian. „Totuşi nu ştim ca pân-acum să se fi utilizat sfaturile pe cari le dă autorul – scrie Eminescu – sau să se fi folosit cineva de descoperirile sale. Din acest punct de vedere lucarea are valoarea actualităţii, căci atât foloasele în perspectivă pe care le-ar prezenta lucrarea minelor, cât şi locurile în care autorul a descoperit straturi de metal nu sunt azi mai mult cunoscute decât la 1839. Afară de aceea scrierea mai e vrednică de însemnat prin împrejurarea că e desigur una din cele dintâi scrieri româneşti cuprinzând vederi de economie politică într-o vreme în care nimeni nici visa la asemenea lucruri. Despre limbă nu mai vorbim”, (M.E. Opere, vol. IX, p. 137).

Autorul lucrării evidenţiază „folosurile ce le aduce unei ţări lucrarea minelor”: „împoporarea ţărei” printr-o crescândă diviziune a muncii şi sporirea capitalului public, Eminescu, datorită noului context social-politic în care se afla, evidenţiează partea de economie politică, încercând prin intermediul acestei lucrări să ia atitudine împotriva unui comerţ exterior care, în loc să menţină balanţa echilibrată sau favorabilă nouă, ar facilita scurgerea de capital în afara ţării. Să cităm cu sublinierile poetului: „Deci dacă o ţară importează din alte staturi producturi de mai mare preţ decât cele ce exportează din ale sale, atunci este nevoită a plăti cu bani valoarea cea mai mare care a primit şi prin aceasta din an în an se împuţinează capitalul ţărei. Iar dacă dimpotrivă scoate din sânul ei producturi de mai mare preţ decât primeşte din alte ţări, atunci valoarea cea mai mare trebuie a i se plăti cu bani şi în această întâmplare ţara se face mai înavuţită de bani. Aceasta, precum este ştiut, se numeşte bilanţul negoţului, şi pentru aceea se zice că o ţară câştigă sau pierde bilanţul cu alte ţări”. Eminescu pune acentul pe cele trei situaţii posibile: de pierdere, de echilibru şi de sporire a capitalului. „Deschiderea minelor îmbelşugate în ţară – subliniază el în textul prezentat – pot întâmpina neîncetata pierdere a capitalului ţărei”.

Problemele acestea de economie politică, îndeosebi de comerţ exterior, capătă amplitudine în publicistica ulterioară, de la Timpul, şi devin un capital important în opera lui Eminescu. Şi un capital de gândire economică şi politică pentru destinul României.

Dumitru VELEA

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu

   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL.
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.

Pe aceeasi tema

La iniţiativa Primăriei Petroşani, / Elevii petroşeneni au marcat cum se cuvine 165 de ani de la naşterea poetului naţional M. Eminescu

La Petroşani, cei 165 de ani de la naşterea poetului naţional Mihai Eminescu au fost marcaţi în Sala de Marmură a prim�[..]
15.01.2015, 21:34 | 1 comentarii

Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” / Lider la olimpiadele şi concursurile şcolare

De curând s-au încheiat etapele judeţene ale olimpiadelor şi concursurilor şcolare. La bilanţ, elevii şi profesor[..]
01.04.2014, 21:23 | 0 comentarii