Crapul - „captura de aur” a pescarilor sportivi

„Din anul 2011 am populat lacul în fiecare an cu 3-4 tone de peşte, printre care şi mai multe specii de crap. Crapul pe care l-am adus la lac (crapul oglindă, crapul românesc şi crapul amur) avea ca şi greutate atunci între 3 şi 7 kg. În momentul de faţă, fiecare crap din cele trei specii a ajuns, în medie, undeva la peste 12 kg. Însă avem exemplare şi de 20 de kilograme, sau peste această greutate, unii adevăraţi monştri de-acum. Ca atare, la concursurile noastre, sau pur şi simplu la pescuitul recreativ săptămânal, cel mai mare crap capturat a fost de 12,5 kg. A mai existat un crap amur prins de 10,5 kg. Toţi crapii capturaţi au fost eliberaţi, indi­ferent de dimensiune, conform regulamentului asociaţiei noastre, şi în momentul de faţă acest peşte fiind încă protejat. Protejăm această specie, pentru că are o valoare deosebită în privinţa concursurilor de pescuit sportiv. Când crapul din lac se va înmulţi atât de mult, încât să nu mai fie o problemă prinderea lui la undiţă, vom permite şi pescuitul acestei specii de peşte. În momentul de faţă, eu spun că avem peste 1.000 de crapi mari în lacul Pro Pescar de la Maleia, Petrila. Ei nu afectează, deocam­dată, puietul deoarece au hrană suficientă în apă”, ne-a declarat Ion Carvaţchi, preşedintele Asociaţiei „Pro Pescar”.  

Şi, ca să întărească cele spuse, preşedintele asociaţiei ne arată şi câteva poze cu crapii mari capturaţi, spunându-ne şi numele pescarilor, imagini pe care vi le arătăm alăturat.

Un crap amur (sau cosac cum i se mai spune) de 10,5 kg a fost prins anul acesta de către petroşeneanul Gheorghe Soare. Tot acelaşi pescar, se pare iscusit în a prinde crapi de dimensiuni mai mari, a prins de curând şi un crap oglindă de aproape 6 kg. Nici Ion Carvaţchi nu s-a lăsat mai prejos, la ultimul concurs reuşind să prindă un crap românesc de 9,170 kg. Petrileanul Ion Pânzariu, tot la ultimul concurs-maraton, de trei zile, a prins tot un crap românesc de 7 kg. 

 

Popularea cu plătică

Tot în lac există şi destul caras, somn, ştiucă, roşioară, babuşcă, clean, biban şi plătică. Peşte variat, sănă­tos, prins cu plăcere de pescarii care se încumetă să dea cu băţul în baltă.

„În legătură cu plătica, anul acesta, în primăvară, am achiziţionat şi am băgat în lac peste 20.000 de puieţi, care cresc şi se dezvoltă acum frumos. Este un peşte frumos, care se înmulţeşte repede, mănâncă bine şi nu e pretenţios, are o carne gustoasă, chiar dacă are oase multe, iar până la sfârşitul anului fiecare plătică va ajunge la 10-12 cm, perioada în care acest peşte ajunge la maturitate fiind de trei ani. Acest peşte este hrănit de către noi în cele două viviere flotabile, operaţiunea făcându-se cu totul special şi cu hrană adecvată”, ne-a mai spus Ion Carvaţchi.

 

Sanitarul de serviciu - linul

Pescarii din asociaţie au în plan pentru acest an şi popularea cu lin a lacului „Pro Pescar”. Numai că lucrurile în acest sens nu sunt prea simple. Ion Carvaţchi ne spune şi de ce.

„Încercăm în această vară să aducem şi 20, 30, 50 de bucăţi de lin de la nişte bălţi de lângă Motru. Acesta trebuie prins cu undiţa şi adus în condiţii speciale, rapide, în butoi, cu butelie de oxigen şi instalaţii speciale, ţinut la o anumită temperatură controlată. Că altfel prins ori transportat aiurea nu trăieşte, fiind un peşte foarte sensibil. Ne-am hotărât să facem vara asta, cât a mai rămas din ea, o ieşire la Motru mai mulţi pescari din asociaţie, când o să prindem vreo trei zile calde şi fără ploi – că atunci e de prins linul. Linul, denumit şi peştele-sanitar, o dată ajuns în lacul nostru va face curăţenie, cum spunem noi, pescarii. De aceea ni-l dorim în lac”, a mai menţionat preşe­dintele asociaţiei de pescari. 

 

Duşmanii: ştiuca şi somnul

Toate ca toate, dar Ion Carvaţchi susţine că pescarii n-au reuşit încă să captureze ştiucile şi somnii din lac, chiar dacă au mai rărit din aceşti peşti răpitori de temut...

„Nu ne dorim ştiuca în lac, că ea face ravagii! O ştiucă de 7 kg a fost prinsă de curând de un pescar. Dar mai sunt destule. De aceea dăm liber la prins răpitori, cum sunt ştiuca sau somnul, de care vrem să scăpăm. Dar va fi greu de tot... Oricum, am mai rărit mult răpitorii faţă de acum patru ani, când în lac erau foarte mulţi şi afectau serios înmulţirea celorlalte soiuri de peşte”.