Articole de acelasi autor
de Corneliu BRAN
Într-o sală de festivităţi gătită în ţinută de gală din cadrul Casei de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila, câteva zeci de scriitori din Vale, precum şi alte câteva zeci de iubitori de literatură şi scrieri alese, vineri, 12 mai 2017, a avut loc cea de-a doua ediţie a Cenaclului „Boema”.
Organizatori au fost: Cenaclul „Boema” (sub egida Uniunii Scriitorilor din România – filiala Alba-Hunedoara), Ziarul Văii Jiului (director Cătălin Docea), Asociaţia „Rosa Multiflora” Petroşani (preşedinte - Costel Avram) şi comisia de cultură a Consiliului Judeţean Hunedoara (reprezentată de doi consilieri judeţeni, Doiniţa Bălănesc şi Ion Hirghiduş).
Lămuriri autoriale despre „Aporiile vieţii lui Ghilgameş”
Ion Hirghiduş a vorbit puţin şi despre volumul de poezii al lui Ioan Dan Bălan, punctând câteva aspecte, dar şi despre cartea lansată de Marian Boboc. Referitor la cartea sa, scriitorul a spus: „Vreau să lămuresc puţin ce este cu acest titlu, pentru că am fost întrebat uneori de ce am pus acest titlu (...). Care este legătura cu Ghilgameş? Textul Epopeii lui Ghilgameş, din fericire păstrat aproape în întregime, a fost tradus şi în româneşte şi e foarte frumos. Când predam istorie la clasele V-VIII şi la liceu îi obligam pe elevii mei să citească acest text. Probabil şi mulţi dintre dumneavoastră l-aţi citit şi aţi constatat că este un text foarte frumos şi o poveste extraordinară. Seamănă foarte mult ca idee cu Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte. Şi în epopeea aceasta se pune problema tinereţii, Ghilgameş fiind regele încoronat al Urucului, care, bineînţeles, continuă cu aceeaşi nesăbuinţă să caute viaţa fără de moarte, făcând până la urmă aceeaşi greşeală pe care o fac toţi când caută nemurirea, cum face şi domnul Ioan Dan Bălan, care şi el caută acest lucru. Deci, acesta a fost motivul pentru care am introdus în titlu Aporiile vieţii lui Ghilgameş. Conform concepţiei eleate, aporiile contrazic mişcarea. Asta spuneau eleaţii, contrar a ceea ce a spus Heraclit, că totul se mişcă şi staticul nu. Îi mulţumesc foarte mult prietenului meu Ciprian în ce a spus, inclusiv în eseul său, la fel şi domnului Gilbert Danco, care din păcate nu este prezent, dar care a scris un text foarte frumos despre mine şi carte, care m-au flatat”.
Hirghiduş despre Boboc
Referitor la cartea lansată de Marian Boboc şi de munca sa asiduă privind scoaterea la lumină a informaţiilor şi datelor vechi, profesorul-scriitor a menţionat printre altele: „ (...) Eu sunt exersat în munca de cercetare şi ştiu foarte bine, Marian Boboc, fără să fie un specialist în istorie, deja a devenit un specialist în acest domeniu!
N-am putea spune că mai este un simplu amator şi nu vreau să dau nume şi să fac comparaţii cu profesori de istorie, chiar universitari, care au publicat cărţi, de o anumită factură şi nu mă pronunţ acum asupra lor că nu este cazul, dar cărţile lui Marian nu sunt sub nivelul acestora. Din motivul acesta spun că munca pe care o face e excepţională şi sper că va continua s-o facă. Pentru că vorbim de informaţii şi date vechi, istorice, aş vrea să-l întreb când se va ocupa şi de o istorie a literaturii Văii Jiului? (...)”. „Cât de curând...”, a răspuns instant Boboc la întrebare.
Hirghiduş despre Ioan Dan Bălan
Intrând să povestească despre „poetul Văii Jiului, prietenul meu Ioan Dan Bălan”, la un moment dat Ion Hirghiduş a clarificat câteva dintre ideile legate de poezia acestuia: „(...) Faptul că s-a reîntors la poezie (probabil n-a părăsit-o niciodată!) este un lucru extrem de lăudabil. Am scris cândva un text care poartă o denumire mai ciudată, Ioan Dan Bălan şi rangul poeziei, preocupat de ce înseamnă rangul poeziei. Sociologic aş putea spune că ar fi vorba de statutul scriitorului, poetului în spaţiu public, ce se întâmplă cu acesta, dacă nu cumva în continuare el este o caricatură... pentru că asta a fost el considerat într-o societate minieră, sau una restrânsă (cum e cea de forjor, sau de şoferi, sau indiferent de alte meserii), unde scriitorul este exact ca gândacul din nuvela lui Kafka. E vorba de individul care se trezeşte într-o dimineaţă că este gândac şi nu se mai poate întoarce de pe spate, având nevoie de ajutor. Dar uite că lucrurile nu s-au întâmplat aşa, chiar unii dintre mineri, care au lucrat fizic foarte mult, s-au trezit la un moment dat că au talent şi s-au apucat de scris. Şi avem cinci-şase cazuri în Valea Jiului, oameni care au această îndeletnicire, ce poate fi considerată nobilă, dacă bineînţeles nobilimea azi ar mai avea valoare. Poezia lui Ioan Dan Bălan aş putea spune că a crescut mereu în consistenţă de la volum la volum. Pe de altă parte, Ioan Dan Bălan e un poet bântuit de aceleaşi idei... Ele revin mereu, are nişte chestiuni care am putea spune că nu sunt poetice, ci prozaice, cum ar fi Omul de piatră. Dânsul a scris foarte frumos şi vă rog să-l citiţi, eu consider că prin ce a scris a dorit să fie un om complet şi eu cred că a reuşit asta, poeziile sale o demonstrează, chiar dacă gândurile sale prin aceste versuri nu sunt uşor de descifrat”.
Comentarii articol (0 )
Nu exista niciun comentariu.
   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
|
Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.
Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!
Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.
Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL.
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.