Întâlnirea ALDE cu presa care a avut loc la Petroșani pe 1 Mai a fost ocazionată de campania electorală pentru Parlamentul European și i-a avut ca invitați pe candidații la Parlamentul European Norica Nicolai și Varujan Vosganian. 
Alături de cei doi invitați de marcă de la centru, s-au aflat la prezidiu deputatul de Hunedoara, din partea ALDE, Gheorghe-Marius Surgent (președintele ALDE Petroșani), Michael Melczer, Luminița Sinerth (președintele organizației de femei din cadrul filialei ALDE Petroșani) și Ioan Emanuel Clej (președintele ALDE Deva).

Varujan Vosganian,
fost ministru al Economiei și Comerțului, dar și al Finanțelor în Guvernul Tăriceanu, a fost primul care a intervenit, după ce jurnaliștii au pus întrebări:
„(...) Bine ar fi ca să adăugăm aici și proiecte pe domeniul parcurilor industriale, ca să fixăm forța de muncă, nu doar să îmbunătățim ambientul urban prin proiecte specifice. În privința asta, noi am vorbit și cu colegii noștri de la buget. Există actualmente multe proiecte care se adresează tinerilor, afacerilor pentru cei care încep astfel de activități. Cred că ar trebui să avem și niște parteneri în Valea Jiului de tipul consultanței, care să identifice proiectele și să ne ajute cu întocmirea lor. Dar vreau să mai adaug ceva, care nu are legătură directă cu Valea Jiului, dar care are legătură mare cu România. Care trece printr-o anumită criză de identitate la Bruxelles. Știu că și Bruxelles are o criză de identitate, dar și România are! Există acolo o armată întreagă de nici nu știu cum să le spun, care atacă sistematic România. Eu sper să fie de vină numai campania electorală. Cel puțin triumviratul ăsta, cu domnul Weber, cu domnul Timmermans și cu domnul  Verhovstadt aproape că nu trece o zi să nu arunce împotriva României tot felul de ocări nemeritate. Eu cred că parlamentarii europeni proveniți din România au o mare datorie. Și nu datoria de a îmbunătăți imaginea României, că noi n-avem nevoie să ne îmbunătățim, că nu suntem murdari... Noi trebuie să prezentăm imaginea României așa cum este. Nu avem încă un ministru al Justiției, dar eu chiar și așa o să fac o interpelare împreună cu colegul meu Daniel Zamfir care conduce grupul nostru de la Senat, către prim-ministru, din partea grupului ALDE. Noi vrem să știm câteva lucruri pe care să le adunăm într-o carte și pe care să o dăm tuturor parlamentarilor din Parlamentul European și tuturor membrilor Comisiei Europene. Și în care să apară: câte dosare de cercetare penală sunt mai vechi de 1 ianuarie 2016; să știm câte dosare de cercetare penală au avut scoatere de sub urmărirea penală după 1 ianuarie 2016 și după câtă perioadă; sigur că la fiecare să știm și câți dintre aceștia sunt persoane publice, persoane care sunt pe funcție publică sau asimilată cu aceasta; să știm apoi la câte persoane la prima fază s-a dat nevinovat, începând cu 1 ianuarie 2016 – dar cu nume și prenume; să știm la câte persoane s-a dat soluție definitivă de achitare – tot de la 1 ianuarie 2016; și mai vrem să știm ceva – câte din aceste persoane (din toate celelalte patru categorii) au fost încarcerate în baza unui mandat de arestare. Toate aceste lucruri trebuie adunate într-o carte și trimise la Bruxelles, astfel încât discuția să nu mai fie pe abstracțiuni. Ci să se vadă cu nume și prenume câte persoane au avut de suferit din cauza modului în care Procuratura și serviciile secrete au fost folosite ca armă politică împotriva integrității acestui popor”.

Norica Nicolai
a conturat câteva repere pentru dezvoltarea zonei: „Cred că trebuie făcut într-un program de asociere cu întreaga comunitate. Deci, nu numai Petroșaniul, ci toată zona, o strategie pentru Valea Jiului și apoi finanțate proiectele în raport de nevoi. Dar principala chestiune pe care eu o văd este sprijin și o co-participare din partea Uniunii Europene și a Guvernului României pentru realizarea infrastructurii. Nu poți face turism - și ați avea cum că aveți zonă turistică – dacă nu ai, în primul rând, căi bune de acces care să facă atractivă zona și ușor accesibilă. În al doilea rând, sunt proiecte care sunt menite să sprijine IMM-urile în zone cu tineret, sunt proiecte tip granturi cu finanțare între 40.000 și 70.000 de euro. Lucrul acesta poate fi o prioritate pentru zona dumneavoastră (...). Eu m-am tot gândit ce s-ar putea face într-o astfel de zonă fostă minieră. Am văzut ce s-a întâmplat prin alte țări cu aceste zone foste miniere, de exemplu în zona Ruhr din Germania, sau în zone din Marea Britanie. În locul marilor centre de minerit și în locul marilor combinate siderurgice au apărut mici bussinesuri, dar care au ținut comunitatea de-acolo pe loc. Părerea mea că cea mai mare problemă în această zonă este exodul populației. Pe care nu-l poți opri, nu-l poți stopa dacă tu nu oferi absolut nimic (...). Există soluții și din Parlamentul European, dar pentru asta trebuie o viziune foarte clară pe care să o furnizăm prin Guvernul României și de aceea trebuie să avem o viziune integrată de finanțare de a accesa fonduri europene (...). Pentru cultură eu pot face destul de mult, mai ales că aici aveți tradiție și aveți și un I.D. Sîrbu, o mare personalitate, și pe care nu o promovăm și cred că am putea să legăm numele lui de anumite evenimente culturale care să atragă lume din afară”.

„Aur, gaze și resurse minerale avem cât cuprinde. Întrebarea e ce facem cu ele?”
Foarte interesant ni s-a părut a fi intervenția ulterioară a fostului ministru al Economiei și Comerțului, Varujan Vosganian. Care a spus, cu subiect și predicat, că legislația și curentul antiexploatare al resurselor minerale nu permit ca țara noastră să-și mărească PIB-ul, de parcă am fi ținuți la lanț de către cineva. Referirea a fost făcută în mod direct la Roșia Montană, dar și la gazele de șist și la gazele încă neexploatate din Marea Neagră: „(...) Noi ne ignorăm propriile resurse printr-o legislație idioată. De exemplu, legislația care spune că nu ai voie să redeschizi minele aflate în conservare sau care au fost închise, ca și alte tipuri de obstacole care spun că a exploata e un fel de a ne vinde resursele străinătății (...). Cea mai bogată zonă a României este Ardealul. Sunt însă unii care au tot interesul ca Ardealul să rămână ca o conservă. Aurul nu se degradează și există foarte mult în zona Ardealului. La Roșia Montană există aur, într-o estimare, de circa 40-45 miliarde de tone, fără să mai adăugăm metalele rare care sunt și ele extrem de valoroase (...). În orice combinație, două treimi din banii rezultați din extracție revin Statului Român, dacă socotești TVA, redevențe și toate alea. Totul depinde de noi. Noi vrem să ieșim din sărăcie sau ne complacem într-o cultură cronică a sărăciei? Adică preferăm să fim compătimiți, sau vrem să avem o soluție?”.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.