Articole de acelasi autor

La Muzeul Mineritului din Petroșani / Inspirat, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a comparat munca de cercetare a lui Marian Boboc cu munca minerului

O NOUĂ CONFERINȚĂ LA MUZEUL MINERITULUI

De la conferința de presă a senatorului PSD Cristian Resmeriță (II)

În căutarea evreilor de altădată / O preumblare pe Strada Mare a Petroșaniului

Primarul Petroșaniului a premiat / Șase cadre didactice pensionate

De la conferința senatorului Resmeriță (I): / „După foarte mult chin, după ani de zile, avem Complexul Energetic Valea Jiului SA...”

Premiate de primarul Petroșaniului, / 19 cupluri cu 50 și 60 de ani de căsnicie

Prin implicarea „Petro Aqua”, / Final de octombrie cu plutărit în Cetatea Alba

Pe linia ferată Bumbești-Livezeni. La un pas de tragedie

Primăriile vor stinge setea de înavuțire, pe seama oamenilor necăjiți, a Apa Serv Valea Jiului

Din ce ne-a spus primarul Tiberiu Iacob-Ridzi legat de Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului, personal am tras concluzia, printre rânduri cum se zice, că nici edilul șef petroșenean nu este foarte mulțumit de cum s-a întocmit acest document pentru a fi transmis ulterior la Bruxelles, în vederea atragerii de viitoare fonduri europene pe proiecte ce ar urma să dezvolte Valea Jiului până spre sfârșitul deceniului acesta, ca o alternativă la închiderea sectorului minier.

Și alți vinovați…

Este pentru prima dată când și primarul din Petroșani ne dă dreptate, chiar dacă nu pe față, la cele constatate de noi și trecute în analiza de douăzeci de episoade publicate de ZVJ, despre cum au scris Strategia cei de la PwC. Citiți răspunsurile primarului din Petroșani, Tiberiu Iacob-Ridzi, venite în urma întrebărilor puse de jurnaliști, marțea trecută, undeva în aer liber în Colonia Petroșani, unde edilul a mers în inspecție și vă veți lămuri că am dreptate.

Pe de altă parte, tot edilul șef petroșenean atrage atenția faptului că cei care se ocupă de Strategia de Dezvoltare Județeană pe viitorii 7 ani, în speță consiliul județean, sunt cam în urmă cu aceasta față de județele Gorj și Dolj, date ca exemplu, în condițiile în care din 2022 ar trebui să înceapă să se dea drumul la finanțările europene pe proiecte, pentru dezvoltarea acestor zone foste miniere, după cum au stabilit cei de la Comisia Europeană și pentru țara noastră. Tiberiu Iacob-Ridzi vede această rămânere în urmă și din cauză că, pe acest subiect, cei de la consiliul județean au o ruptură de comunicare cu autoritățile locale din cele 69 de UAT-uri.

„Nu neapărat că a fost făcută pe genunchi (nota red. – Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului), dar nu s-a făcut, asta e drept poate și din cauza pandemiei, cu o consultare reală în teren a tuturor factorilor implicați - și aici mă refer la ONG-uri, la sindicate, la CEH (în primul rând CEH-ul, din punctul meu de vedere, a lipsit cu desăvârșire din toată această dezbatere legată de Strategia pe care o face PwC). E o discuție aici, în primul rând legată de Planul județean de dezvoltare pe următorii 7 ani de zile. Din păcate, nu-i o acuză. Trebuie să recunoaștem că acest plan, foarte important pentru Just Transition, în primul rând, este în apanajul consiliului județean. Din păcate, nu am avut o colaborare atât de bună și încă nu o avem cu cei de la consiliul județean pe elaborarea acestui Plan județean de Dezvoltare, care trebuie să integreze toate planurile de dezvoltare locală din localitățile din județ și, sigur, pe ceea ce înseamnă dezvoltare și finanțare pe aceste fonduri. Ei au luat consultanță o firmă de la București care face această strategie județeană, dar, din păcate, consultarea cu autoritățile locale pe această temă importantă aproape că lipsește cu desăvârșire (…). De la început au fost în vedere 6 județe (nota red. - nu 2 câte am semnalat în întrebare, subliniind faptul că acum banii pe proiecte europene se vor împărți la 6 și nu la două, Gorj și Hunedoara cum se punea problema la început, dacă vă aduceți aminte, noi da, fără să vrem să contrazicem primarul Petroșaniului!), dar e mai puțin important ce se împarte și cum se împarte. Noi, vorbesc de Valea Jiului, eram cei mai avansați din punct de vedere al Strategiei și așa mai departe. Însă, între timp, sunt județe ca Gorjul sau Doljul care au luat foarte în serios aceste lucruri și se pare că sunt destul de înaintați cu aceste Strategii județene (…). Noi am avut niște discuții și cu ministrul Fondurilor Europene, prin Asociația Municipiilor din România (AMR) și voi dori ca în luna august să am întâlniri directe cu cei din Ministerul Fondurilor Europene și cu cei care fac Strategia de Dezvoltare (…). Eu zic că trebuie să ajungem din urmă aceste județe, documentele trebuie făcute, nu putem să rămânem pe loc!”, a răspuns Tiberiu Iacob-Ridzi.

Trei concluzii (din minim 6)

Pentru prima dată un oficial din Valea Jiului, de la vârful unei primării de municipiu, ridică aceste probleme legate de viitoarea strategie județeană, un semnal cât se poate de îngrijorător am zice. Că dacă recapitulăm puțin rezultă: 1. Strategia de Dezvoltare a Văii Jiului, zonă fostă minieră și pentru care europenii alocă în primul rând bani pentru dezvoltare (restul zonelor din județ cam ciupind partea leului cum se zice, că n-au prea avut mine de exploatat cu câteva excepții) a fost făcută pe brânci, cum bine spunea o colegă și cum foloseam acest termen și noi la concluziile analizei din ZVJ, cu date neactualizate, incomplete sau eronate, cu puține și clare soluții de redresare și dezvoltare; 2. Din două județe ce trebuiau să ia „cașcavalul” pus la bătaie de europeni, grație politicii de partid și de stat, s-au făcut acum 6, deci se va împărți „roata” la 6 (și nu la două), ceea ce înseamnă că pe proiectele din Vale vor veni mai puțini bani; 3. Situația nu e roză nici la nivel de Strategie de județ. Consiliul Județean Hunedoara, aflăm de la primarul de Petroșani, că lălăiește treaba, că și acolo Strategia întârzie și e făcută de niște profesioniști, dar care, împreună cu șefii de la vârful instituției județene au comunicarea ruptă cu autoritățile locale din localitățile județului pe această temă. Ca atare, sunt șanse să iasă un mare fâs, cu litera „F” mare. Și ar mai fi vreo 3 concluzii la această recapitulare, dar ne oprim deocamdată aici. Și ne mai mirăm atunci că treburile stagnează, că termenele sunt la limită sau chiar depășite, că europenii nu alocă întotdeauna fonduri, că suntem arătați cu degetul pe la Bruxelles, că parlamentarii noștri europeni, care și așa dorm în papuci sau umblă după alți cai verzi pe pereți, sunt depășiți de situație și, la fel, nu mai au comunicare cu autoritățile românești din teritoriu? Nu. Toate astea și altele fac din România, pe nemerit, o țară cu oameni înceți, fricoși, lași și incompetenți. Ceea ce nu-i adevărat pentru marea majoritate a românilor, dar cine să le mai spună vest-europenilor, că omul de rând n-are cum, iar politicienii n-au timp și chef.

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.