Am trăit să o auzim și pe asta… salvarea Termocentralei Paroșeni vine de la niște peleți. Mai bine zis de la o fabrică de peleți ce va fi construită chiar în incinta perimetrului termocentralei! Peleți care pot fi la fel de rentabili ca și huila și care, pe deasupra, nu dau emisii de CO2! Asta rezolvă și capra și varza… În sensul că nu poluează, deci, sunt agreați de normele de Mediu al UE, și fac și treabă! Practic, dacă acest proiect va fi realizat, Termocentrala Paroșeni, care beneficiază și de instalație de desulfurare, e salvată pe termen lung, de zeci și zeci de ani de la anul încolo! E măcar ceva, după ce minele au căzut ca popicele, rând pe rând și după ce sistemul minier e pe cale de dispariție.

 

Răspunsul administratorului special al CEH despre acest proiect anunțat de ministrul Energiei

După anunțul ministrului Energiei Virgil Popescu, legat de peleții care vor ajuta funcționarea CET Paroșeni și de fabrica ce urmează a fi construită pe platforma Termocentralei Paroșeni de către o renumită firmă norvegiană, a ieșit la rampă și administratorul special al CEH, Cristian Roșu, care a ținut să ne transmită următoarele, încercând să sublinieze și trei chestiuni importante: Statul Român nu plătește nimic; huila extrasă din minele noastre, atâta cât mai este, va fi în continuare folosită; nu vor fi costuri de transport, din moment ce fabrica ce va fi construită va fi situată pe platforma termocentralei pe un teren viran.

„Marți la Ministerul Energiei, domnul ministru Virgil Popescu si CEO-ul companiei norvegiene Arbaflame, domnul Bjorn Knappskog, asistat de country managerul Arbaflame, domnul Mihai Dogariu, au semnat scrisoarea de intenție pentru construirea, pe platforma Termocentralei Paroșeni, a unei fabrici de peleți (Arbacore-denumirea sub care sunt cunoscuți peleții), care împărtășesc proprietățile cărbunelui. Materia primă va fi obținută din Valea Jiului (în principal) și județele învecinate.

În acest fel se creează locuri de muncă pentru construirea fabricii, pentru lucrul în fabrică, se cumpără materiale din Valea Jiului, specialiștii care implementează proiectul se cazează în Valea Jiului.

Nu se renunță la cărbune, Termocentrala Paroșeni va continua să producă energie cu huila din Valea Jiului.

Cele trei întâlniri cu reprezentanții companiei norvegiene au avut loc luna trecută la Paroșeni.

Trebuie însă să repet unele chestiuni ca să se înțeleagă exact: 1. Nu avem niciun cost. Nu este investiția noastră, deci a CEH, sau a guvernului, deci nu ne costă niciun leu. Investiția e a firmei norvegiene, care va construi pe platforma de la Paroșeni, pe un teren viran, o fabrică de peleți, pe banii lor. 2. Nu se oprește arderea cărbunelui din Valea Jiului. 3. Pentru peleții respectivi nu se taie masă lemnoasă specială, sunt folosite reziduurile de la exploatarea masei lemnoase, care oricum rămân, vorbim de crengi și vreascuri, rumeguș și așa mai departe”, ne-a spus miercuri 3 noiembrie Cristian Roșu.

 

Directorul Doru Vișan este de părere că acest proiect va dinamiza activitatea Termocentralei Paroșeni

Fiindcă am dorit să aflăm și părerea specialistului de la Termocentrala Paroșeni, directorul Doru Vișan, fost secretar de stat la ministerul Energiei, cu experiență de zeci de ani în ceea ce înseamnă Termocentrala Paroșeni, i-am cerut părerea. Fără să mai intervenim, iată și părerea directorului Vișan, din răspunsurile dumnealui înțelegându-se și întrebările puse de ZVJ prin subsemnatul.

„Lucrurile stau în felul următor. În contextual în care România și-a asumat și a semnat un Program de eliminare a CO2 până în 2030-2032, asta va presupune închiderea etapizată a exploatărilor de cărbune și, respectiv, ca și drept de consecință, emisia de CO2a centralelor. Este un lucru asumat. România a mers pe maxim 2032, alte state au mers pe 2027, altele pe 2045… dar, la acestea din urmă, după întâlnirea din această săptămână de la Roma, lucrurile se schimbă la aceste țări, se pare că poziția e mult mai dură și termenul nu va mai fi așa de lung, neagreându-se anul 2045 sub nicio formă. În tot acest context de care vorbim, în ceea ce ne privește pe noi, că asta ne interesează, Valea Jiului, există un Program făcut până în 2032, cu subvenție de închidere. Asta înseamnă că pe activitatea de închidere, ca să fie liniște socială, să nu fie trimiși oamenii acasă fără nimic, se face ieșirea lor din sistem etapizat, până în 2032, când mai bine de trei sferturi din angajați vor putea fi la pensie, dacă nu chiar aproape toți. Este asigurată astfel o subvenție pe lucrările de închidere și, respectiv, pe cantitatea de cărbune care rezultă în urma procesului de închidere și de punere în circulație. Când faci lucrările de închidere, rezultă niște cărbune. Această cantitate de cărbune, ca să fie utilizabilă și în același timp să creeze premizele unei funcționări pe o anumită perioadă, fie o combini cu cărbune din import, ceea ce înseamnă un cărbune care rezultă mult mai slab, fie o combini cu peleți, apărând acum această variantă de care se tot discută în ultimele 24 de ore. Acești peleți au 4.200 de kilo calorii pe kilogram. Da, sunt foarte buni! Și rezolvă și partea cu CO2, că aceasta nu mai există. Iar prețul lor este comparativ cu prețul cărbunelui! Mai mult și atenție: costuri de transport nu există! De ce? Pentru că această dezvoltare se va face în curtea Termocentralei Paroșeni. Lor, norvegienilor, le-a plăcut locația când au fost aici și vor face dezvoltarea aici. Ce înseamnă dezvoltarea de care vorbesc? O fabrică. Ei vor să dezvolte în România mai multe astfel de capacități, dar în prima etapă, prima fabrică va fi aici la noi. Acest fapt va crea locuri de muncă, inclusiv pe orizontală, respectiv în zona valorificării deșeului lemnos care rezultă prin prelucrarea lemnului. A avut loc o discuție și cu domnul Milu Părău, una destul de tehnică și de pozitivă, din tot procesul acesta de defrișare și de valorificare a lemnului rezultă masă lemnoasă care până acum era nefolosibilă. Ei vor cumpăra practic, să zicem, crengi. Care nu se foloseau, se aruncau. Ei bine, crengile astea, peste tot în Europa sunt valorificate în aceste centrale de biomasă. Ca și locuri de muncă nu știu câte se vor crea mai exact, să vedem proiectul prima dată… dar vor fi cu siguranță sute de locuri de muncă. Că va fi o activitate importantă: plecăm de la lemn și ajungem la partea de fabrică și, respectiv, menținerea locurilor de muncă în termocentrală. Deci, un lung șir de locuri de muncă. Implicit, și menținerea până în 2032 a locurilor de muncă prin valorificarea cărbunelui, prin amestec cu acești peleți, fiind foarte compatibile, practice și de aceea am agreat din start această idee.

A fost înainte de acest anunț al domnului ministru o analiză destul de completă și complexă, plecând de la caracteristicile tehnice ale termocentralei noastre, plecând de la locația unde vor să dezvolte unitatea și, respectiv, plecând și de la zonă, posibilități de aducere a materiei prime. Practic, s-a implicat toată lumea, începând de la domnul ministru Virgil Popescu și cei din minister, până la cei din conducerea CEH și a termocentralei. În plus, știind că cei din Norvegia sunt destul de abili în accesarea fondurilor europene, fiind vorba aici de energie curată, ne-am dat seama cu toții că vorbim de un proiect viabil. Ei vor realiza acest proiect cu bani europeni și fonduri proprii, pe noi nu ne costă nimic, venim cu aport numai în utilități și locație. Acum să vedem proiectul, să ajungem în stadiul de contract, concesionările și după aceea lucrurile se vor canaliza cum trebuie. Eu zic că proiectul va fi implementat mai repede de 2-3 ani. Mai rapid. Sunt elemente modulare, ei au deja o experiență vastă în America în acest sens și în Norvegia. Au mari capacități de producție pe acest segment!

Ar mai fi problema cu legislația europeană, care prevede că nu este corect și îți interzice să valorifici lemnul de foc brut, care are o altă utilitate. Că m-ați întrebat, vă răspund: aceiași legislație spune că masa lemnoasă rezultată în urma prelucrării, trebuie valorificată în încălzire… adică vorbim aici de rumeguș, crengi, tocături de lemn. La noi unde se duceau astea? În mare parte în ape, pe văi și aiurea. Având un potențial caloric foarte mare, toate aceste reziduuri vor fi de-acum valorificate. Plus că europenii zic să nu arzi masa lemnoasă în sobe care au randament foarte mic și de aceea peste câțiva ani vor să oprească la sate acest mecanism de încălzire a locuințelor. Dar asta nu are a face nimic cu acești peleți și cu această fabrică. În concluzie, vorbim de un proiect benefic, care va aduce Termocentralei Paroșeni și Văii Jiului beneficii pe termen scurt, mediu dar, mai ales, lung”.

 

Ministerul de resort trebuie să nu scape această situație favorabilă!

 

Din ce ne spune directorul Vișan, mai mult decât atât, acest proiect poate însemna salvarea Termocentralei Paroșeni, în condițiile în care doar cu acești peleți, după 2032, emisiile de CO2 nu vor mai exista. În sfârșit și o veste bună, după atâtea și atâtea vești rele și negre. Să sperăm că acest proiect va fi implementat cât mai repede posibil. Nu de altceva, dar atâtea povești ambalate în staniol ne-au fost servite în ultimii zeci de ani, încât s-ar putea scrie un adevărat „almanah al iluziilor deșarte a zonei”. Să sperăm că de data aceasta nu va fi cazul și vorbele și intențiile vor fi transformate în fapte. Iar pentru asta ministerul Energiei și conducerea CEH au cea mai mare responsabilitate, de aici trebuie insistat și susținut, atras și negociat.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.