Asociația „Bankwatch” România și Asociația „Front” au lansat luni, 11 aprilie, la Petroșani, cercetarea: „Participarea femeilor în procesul de tranziție justă. Analiza condițiilor sociale și de muncă ale femeilor din Valea Jiului”. Realizată de Elena Trifan și Mădălina Muscă, lansarea studiului pe temele amintite, cu rolul femeii în societatea actuală în prim-plan, a atras în spațiul generos al Bibliotecii Universității Petroșani reprezentanți din cadrul primăriilor din zonă, ale direcțiilor de asistență socială, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri, ai societății civile (așa cum e aceasta în Valea Jiului…) și mediului universitar.

 

Ce prezintă foarte clar studiul legat de zona noastră și de importanța femeilor în societate?

Din discuțiile purtate în sală, studiul de care vorbim azi ne arată că procesul de tranziție justă în care este antrenată zona trebuie să includă și nevoile femeilor, pe lângă cele ale minerilor, dacă ne referim strict la zona noastră. După închiderea minelor, multe femei au fost nevoite să se angajeze, însă fără a li se lua de pe umeri presiunea muncilor domestice. Pe lângă lipsa unor locuri de muncă decente și adecvate femeilor, serviciile sociale nu au ținut pasul cu nevoile de creștere a copiilor, îngrijire a vârstnicilor sau a  sănătății.

„Rolul femeii și al bărbatului a suportat o tranziție aici, în Valea Jiului, femeile au preluat greutățile familiei, mai ales după închiderea minelor, devenind capul familiei din punct de vedere financiar”, a spus într-o intervenție în cadrul evenimentului Felicia Andrioni, profesoară în domeniul științelor sociale la Universitatea Petroșani.

 

Femeile se plâng pe bună dreptate în toată țara de lipsa de creșe și de grădinițe cu program prelungit

Femeile intervievate în cadrul cercetării efectuate pe acest subiect au mărturisit că duc lipsa de infrastructură școlară – creșe, grădinițe cu program prelungit, „after-school”, iar multe mame sunt nevoite să apeleze la bone sau să lase copiii în grija familiei. De asemenea, multe au adus în discuție lipsa serviciilor medicale, mai ales cele destinate nașterii și îngrijirii copiilor. Femeile au amintit și că accesul la educație al copiilor este inegal, iar starea școlilor lasă de dorit.

„Din experiența noastră de mai bine de 10 ani, foarte multe tematici din politicile publice se aplică aparent egal femeilor și bărbaților, însă la o privire mai atentă lucrurile nu stau așa, și sunt sfere unde deciziile pot avea un impact diferit asupra femeilor, chiar și când vorbim de locuri de muncă (...). Femeile dacă au copii mici și nu au cu cine să-i lase în grijă, nu pot accesa anumite locuri de muncă, și poate angajatorii s-ar putea gândi la anumite programe”, a spus Tudorina Mihai,p Asociației „Front”.

 

Cinci traiectorii profesionale ale femeilor din Vale

Studiul a identificat cinci traiectorii profesionale ale femeilor din Valea Jiului. Numai în două din situații femeile reușesc să rămână în Valea Jiului cu un loc de muncă și venit stabil, fiind mai degrabă excepția decât regula. Cele care au avut acces la studii superioare, care lucrează în instituții publice, organizații neguvernamentale sau au propria afacere, și o parte din cele care se aflau în câmpul muncii în momentul închiderii minelor, care lucrează în comerț sau industria textilă. Aceste sectoare de muncă oferă însă venituri reduse, așa că unele femei au ales să migreze fie în străinătate fie în alte zone din țară.

„Și la noi se mișcă lucrurile, se face rafting, se fac festivaluri. (...) Am preluat și noi exemple de bune practici însă impactul este limitat, tratăm mai degrabă efectele. (...) Aș accentua accesul la muncă, chiar dacă este prost plătită și afectată de migrație, la toate categoriile și bărbați și tineri, nu doar la femei”, a menționat Susana Heljiu, directorul executiv al Direcției de Asistență Socială Petrila din cadrul primăriei din localitate.

 

Promisiune de viitor – „ambasadoarea” Văii Jiului

Dan Dobre, reprezentantul „Bankwatch” România, a făcut în intervenția sa și o promisiune interesantă femeilor din Valea Jiului: „Acest eveniment nu este finalul, ci doar începutul. În următoarele luni vom organiza întâlniri cu autoritățile centrale la București pe tema femeilor din Valea Jiului (...), unde încercăm să vă reprezentăm cât mai bine. Vom găsi și o femeie pe care să o susținem să vă reprezinte, un fel de ambasadoare a Văii Jiului. Apoi ne vom întoarce în Valea Jiului pentru a încerca să definim o propunere de politică publică”.

 

Soluțiile studiului

Dar să vedem împreună și care sunt cele opt recomandări cu care se încheie studiul de care am discutat azi și de care s-a discutat luni la biblioteca universității, referitoare la includerea femeilor în procesul de tranziție justă, care se adresează autorităților, dar și antreprenorilor sau organizațiilor neguvernamentale.

Acestea înglobează și soluțiile identificate de femeile intervievate:

1. Includerea genului în toate programele, strategiile, planurile și acțiunile locale poate oferi o direcție nouă de dezvoltare economică;

2. Participarea femeilor la luarea deciziilor, mai ales la cele care le afectează în mod direct;

3. Sensibilizarea autorităților locale cu privire la drepturile femeilor și egalitatea de gen;

4. Programe de sprijinire a inițiativelor antreprenoriale locale, în special a antreprenoriatului feminin;

5. Crearea de locuri de muncă adaptate nevoilor femeilor, cu program flexibil și avantaje sociale, adresate inclusiv persoanelor vulnerabile;

6. Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale și de îngrijire (creșe, grădinițe, „after‑school”, centre pentru vârsta a III‑a, servicii în domeniul violenței domestice, programe pentru mame tinere);

7. Asigurarea accesului la servicii de sănătate – mai ales la medicii de familie, la medici specialiști și acces la investigații medicale gratuite;

8. Promovarea egalității de șanse și capacitării femeilor în sectorul neguvernamental, prin crearea unor grupuri de dezvoltare comunitară care sa fie centrate pe nevoile cu care se confruntă femeile.

Trebuie spre final să mai spunem că, după cum s-a anunțat și în sală la evenimentul de luni, cercetarea a fost derulată în perioada 15-21 noiembrie 2021, prin interviuri față în față sau la telefon, eșantionul fiind format din 21 de femei din diverse medii socio-economice.

 

Câteva informații de final legate de acest proiect

Acest Raport face parte din Proiectul „Integrarea femeilor în procesul de tranziție justă în Valea Jiului”, implementat de „Bankwatch” România, în parteneriat cu Asociația „Front”/„Feminism” România.

Raportul a fost publicat cu sprijin financiar parțial al Uniunii Europene și parțial al Fundației Pentru o Societate Deschisă în cooperare cu Inițiativa pentru o Societate Deschisă pentru Europa (OSIFE). Conținutul acestei publicații este responsabilitatea exclusivă a Asociației „Bankwatch” România și nu reflectă poziția Uniunii Europene.

Mulțumim Raluca Petcu pentru informații și imagini de la eveniment!

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.