Fost cadru didactic vreme de peste patru decenii, senatorul liberal de Valea Jiului – Hunedoara, Lucica Dina Muntean a dorit ca în ziua de miercuri 27 iulie să aibă o întâlnire cu presa pe tema noii Legi a Educației din învățământul preuniversitar, proiect supus în aceste zile, până pe 24 august, dezbaterii publice.

Patru observații făcute de senatorul petroșenean și-au găsit răspuns în proiectul propus!

Conferința de presă a avut loc la Petroșani în sediul Partidului Național Liberal de pe strada Constructorului, iar senatorul a venit singur, „înarmat” până în dinți de o serie de documente și extrase din legea amintită. Dar înainte de toate senatorul liberal a ținut să exprime bucuria faptului că patru probleme ridicate la întâlnirea de anul trecut de la Palatul Cotroceni pe tema „România Educată”, și-au găsit rezolvare în proiectul de lege propus dezbaterii.

„(…) Pentru început doresc să vă spun următoarele lucruri. Anul trecut în luna iulie am participat la consultarea de la Cotroceni pe tema România Educată, în calitate de senator, în calitate de membru al Comisiei de Învățământ. Acolo am ridicat patru probleme importante, cel puțin care mi s-au părut mie a fi importante având în vedere experiența mea de 42 de ani în învățământ și având în vedere un număr de ani, important, care am condus o instituție de învățământ. Mă bucur să spun azi că cele patru mari probleme pe care le-am ridicat acolo se regăsesc azi în proiectul Legii Educației, lucru de care sunt foarte mândră.

Voi face o trecere scurtă a acestor patru mari probleme pentru că de-acolo doresc să pornim discuția noastră de azi despre proiectul Legii Educației, care din data de 13 iulie și până în 24 august se află în dezbatere.

1. Am spus atunci la Cotroceni că mă interesează foarte tare situația copiilor de 2-3 ani din România, datorită faptului că în România nu există suficiente creșe. Mamele care și-au încheiat concediul de îngrijire a copiilor urmează să meargă la serviciu, iar acel copilaș mic nu poate fi înscris la creșă că nu există, dar nici la grădiniță pentru că legea nu permite.

2. Am ridicat apoi problema, pentru că eram imediat după evaluarea națională a copiilor, subiectelor de la acest examen național și am subliniat și am insistat că avem nevoie de o învățare creativă în învățământul nostru pentru că, din păcate, copiii noștri, după o perioadă de pandemie, s-au trezit cu un subiect care li s-au părut destul de interesant, să nu-i spun dificil neapărat, având în vedere că s-au dat două texte care trebuiau interpretate, apoi comparate și așa mai departe.

3. Am cerut de asemenea cu insistență să se facă ceva în învățământ pentru pregătirea cadrelor didactice. Marea majoritate a cadrelor didactice din România, mă refer la cei tineri, termină facultatea și intră direct în școală sau în grădiniță fără nici un fel de pregătire practică. Universitățile n-au mai acordat, cum făceau cu ani în urmă, această practică pedagogică pe care aceștia trebuiau să o facă, astfel că absolvenții ajungeau în clasele noastre fără să știe cum se pune problema cu copilul.

4. Și nu în ultimul rând, am cerut să regândim în România subiectul care se numește titularizarea în învățământ. Mi s-a părut că statutul cadrului didactic din țara noastră a avut foarte mult de pierdut prin publicarea an de an ale notelor proaste pe care candidații la concursul unic de titularizare le-au obținut de-a lungul timpului.

După ce au avut loc aceste consultări, prima mare bucurie am avut-o în luna decembrie 2021, când deja Ordonanța 100/2021 a acordat dreptul creșelor să fie unite cu grădinițele, fiind acordată finanțare de la Stat pentru copiii de 2-3 ani și s-a luat în considerare trecerea acestor forme de supraveghere a copilului la sistemul de învățământ. Vă spun forme de supraveghere a copilului pentru că aceasta a fost o luptă pe care eu am dus-o înainte de a deveni parlamentar. Mi s-a părut că este absolut necesar să găsim o formă de a educa copilul de la cea mai mică vârstă. În creșă (aceasta aparținea de spital) exista personal de îngrijire și de educație – în ghilimele, erau asistente, infirmiere, doctori dar nu existau persoane care să se ocupe de suportul educativ al copiilor (…), a declarat pentru început senatorul Lucica Dina Muntean.

Să învățăm copiii să se adapteze vitezei schimbărilor lumii în care trăim

„ (…) Vreau să pornim de la următoarea idee: sunteți cu toții părinți sau sunteți viitori părinți și cred că este foarte important ce vrem să facem cu copiii noștri în viitor. Dacă ne uităm în jurul nostru vedem că lumea materială s-a schimbat îngrozitor, încălzirea globală ne pune în fața unor provocări fără precedent, tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, destul de rapid, ne cere un sistem de adaptare pe care îl învățăm pas cu pas în fiecare zi. Copiii noștri în viitor vor trebui să învețe să se adapteze la condiții de viață excepționale.

Venind din învățământul preșcolar, ani de zile mi-am menținut deviza grădiniței mele printr-un îndemn al Mariei Montessori care se potrivește tuturor copiilor în momentul de față și care sună așa: să nu-i educăm pe copiii noștri pentru ziua de azi, pentru că ziua aceasta nu va mai exista când ei vor crește mari; să nu-i educăm nici pentru ziua de mâine pentru că nimic nu ne permite să știm cum va arăta viitorul; singurul lucru pe care-l putem face este să-i învățăm pe copii să se adapteze. V-am spus lucrul acesta pentru că din punctul meu de vedere educația trebuie să-ți furnizeze instrumentele de adaptare la orice fel de problemă – o problemă de viață socială, o problemă emoțională, o problemă de ocupare a unui loc de muncă, sau orice fel de problemă doriți dumneavoastră”, a continuat senatorul.

România, fruntașă la analfabetismul funcțional?! Noua lege vrea să schimbe treaba asta!

În continuare, Lucica Dina Muntean a abordat un subiect total neplăcut, cu care, personal, nu sunt de acord, iar aici spun ce am spus și doamnei senator, faptul că „cineva” de prin Europa vrea să ne scoată că suntem proști, asta, deși, cu toate relele învățământului românesc, an de an avem zeci de câștigători la olimpiadele internaționale, iar țări precum cele ce ne sunt date modele la sistemul de învățământ abia dacă au unul-doi olimpici câștigător (întrebare: dacă e așa de bun sistemul lor și au așa de puțini analfabeți funcționali, atunci de ce nu câștigă aceste olimpiade, nimic altceva decât „spuma” elevilor eminenți din întreaga lume?!).  Mă opresc deocamdată aici.

„Proiectul Legii Învățământului vine să așeze pe niște paliere ceea ce este mai important pentru copiii noștri, pentru cadrele didactice, pentru școlile noastre și nu în ultimul rând pentru părinți și întreaga societate civilă. Noi în momentul acesta, din păcate, pornim în finalizarea acestui proiect de la două considerente: România este fruntașă la analfabeții funcționali în Europa – suntem deci pe primul loc nedorit; România este fruntașă la abandonul școlar! Deci două probleme care dacă nu vor fi rezolvate în cel mai scurt timp, vor impacta foarte tare viitorul și viața noastră în viitor. În Comisia de Învățământ din care fac parte, chiar în ultima săptămână de activitate parlamentară am participat la dezbaterea O voce pentru Educație, în care mai multe ONG-uri au dorit să vină să aducă acest manifest – privind politicile propuse pentru noua Lege a Învățământului. Eu sunt sinceră și dumneavoastră să le luați așa cum le spun, când este vorba de învățământ inima mea bate foarte tare! Am avut un dialog excepțional cu acești oameni care au venit să facă niște propuneri și chiar la final ne-am felicitat reciproc deoarece s-a dovedit că am gândit la fel.

(…) Mi-am zis, când am citit, că nu cred că în România avem chiar atât de mulți analfabeți funcționali! M-a întrebat foarte multă lume despre testele PISA. Și despre aceste teste, mărturisesc, până când m-am informat și am vrut să înțeleg ce se întâmplă cu ele, am spus la început că nu e chiar așa de rău, că avem rezultate proaste dar să vedem ce se întâmplă mai departe (…). După toate evaluările făcute, după participarea noastră la testele PISA, încercăm să-i aducem pe copii mai aproape de Europa în care ei trăiesc. Nu mai avem voie să facem tot timpul statistici: atâția copii sunt analfabeți funcționali… Eu tot timpul spun și îmi pun întrebarea la treaba asta: ei și… ce facem? Cum reușim să-i salvăm pe acești copii? Și ca să vă spun în două cuvinte, analfabetul funcțional este produsul unei educații defectuoase. Și noi și dumneavoastră suntem produsul unei educații defectuoase! Pentru că am învățat conținuturi, șabloane… le-am memorat pentru că așa era cerința școlii și a profesorului, fără să le diseminăm, fără să le înțelegem și ne-am dus și le-am spus la școală în schimbul muncii noastre primind o notă. Vă aduceți aminte că ați discutat, dumneavoastră, părinții, cu cadrele didactice și ați spus probabil: bine, bine, copiii noștri au atâtea cunoștințe, dar ce fac cu ele, cum le aplică și în viața practică! Că degeaba știi, tu, în clasa nu știu care toate capitalele lumii, ceea ce alți copii din alte țări nu știu, dar ce faci cu aceste cunoștințe în viitor? Noi ne mândream că uite cât de multe știm noi! Dar, degeaba le știi, dacă nu știi să te descurci, să-ți faci un traseu de la orașul în care locuiești până la acea capitală a lumii pe care tu o reciți teoretic și arăți unde e poziționată pe hartă. Analfabetismul acesta funcțional ne afectează pe termen lung pe toți!

Acest proiect este în fază de dezbatere și știe toată lumea că este greu să treacă de Comisia de Învățământ din Senat și din Camera Deputaților dacă nu va fi așa cum noi considerăm că au așteptări școlile, părinții, profesorii, copiii și așa mai departe”, a transmis senatorul liberal.

Abandonul școlar e într-adevăr cea mai mare problemă!

Legat de proiectul de lege și de problemele din învățământ, nu se putea ca la conferința de presă senatorul Lucica Dina Muntean să treacă cu vederea abandonul școlar, aceasta fiind cu adevărat o adevărată problemă de top 3!

„Următorul subiect care a intrat pe rol și în atenția noastră este abandonul școlar. Toată lumea vorbește despre acest subiect. Eu am spus o dată într-o comisie, la ședință, că mie nu mi se pare că atât de mulți copii abandonează școala, luând în calcul orașul în care am trăit. Discutând cu colegii mei din învățământul de la mine din oraș, nu mi s-a părut că sunt mulți copii în acest caz. Dar, DA, din păcate, analfabetul funcțional pentru că a fost agresat cu foarte multe date, la un moment dat nu mai poate înmagazina… ați văzut probabil copilul dumneavoastră venind acasă după 7-8 ore de stat la școală, că trebuie să se apuce să învețe și să memoreze pentru ziua următoare alte informații (carte nu-l ajută, poate, la nimic), fără să mai aibă timp de o oră-două de pauză. Și atunci, categoriile vulnerabile, categoriile defavorizate sigur că sătule de atâta școală și de atâta cantitate de memorat, nu se mai simt atrase să meargă la școală! Pe de-o parte, copilul nu mai vrea, pe de altă parte familia nu-l mai ajută deoarece consideră că sunt oameni cu școală care nu au un loc de muncă… deci mentalitatea asta tristă și păguboasă pentru copil, și pentru noi toți până la urmă. Atunci, această lege vine să așeze lucrurile la modul acesta. Se ocupă de copil și pune astfel copilul în centrul interesului școlii și aici putem să discutăm dacă vreți pe larg de ce nu se vor mai da teze, de ce va fi anul școlar împărțit în cinci module, de ce vor fi vacanțe între aceste module… de ce aceste evaluări cu care ne-am obișnuit și notele multe care se dădeau la copii vor fi mai puține”.

Cadre didactice tinere în grădinițe, școli și licee vor ajunge dintre cei mai buni, motivația salarială fiind și ea pe măsură!

Spre finalul discursului, senatorul liberal a atacat și subiectul „cariera cadrului didactic”, care nu este uitat în proiectul de lege propus și aflat în dezbatere. Ce am înțeles de la doamna senator este faptul că de-acum înainte va fi mult mai greu pentru oricine să ajungă profesor și că cei care doresc asta vor trebui să și iubească, în primul rând, această muncă cu copii, să fie mult mai motivați decât până acum, la schimb fiindu-le oferit de Statul Român un salariu mult mai motivant decât până acum (să sperăm că vor exista și resursele financiare, că altfel vom rămâne iar cu o lege care nu va fi respectată, cum mai sunt destule când este vorba de bani, de unde-i scoatem).

„Ne ocupăm prin legea aceasta, apoi, de cariera cadrului didactic. Cadrul didactic nu va mai putea să intre în școlile noastre până când nu va parcurge o etapă destul de dificilă, iar la prima vedere cred că va fi tendința de a spune că nu mai intră nimeni înainte de a da de greu. De ce? Ai terminat o facultate, ai devenit stagiar în învățământ. Inspectoratul școlar te repartizează într-o școală, în care vei avea un mentor. Un mentor care te va purta, tu, tânăr cadru didactic vei asista și vei face planul de lecție și vei face proiecte didactice, dar vei preda și la copii pentru că mentorul acela te va învăța cum să lucrezi cu copiii după particularitățile lor de vârstă. Că una e să lucrezi cu copiii mititei, preșcolari, altceva e să lucrezi cu cei din ciclul primar, sau cu cei din ciclul gimnazial secundar, clasele V-VIII și altceva e să lucrezi cu elevi de la liceu. După un an de stagiatură, abia atunci tu cadru didactic tânăr îți dai licența în cariera didactică. După ce ai dat această licență te prezinți la examenul de titularizare! Pare mult, pare complicat, dar dacă stăm să ne uităm e mai bine așa. Eu an de an am fost pusă în situația tristă deoarece de fiecare dată inspectoratul ne trimitea câteun suplinitor pe un singur an. În învățământul preșcolar - și nu numai, copilul se atașa de educatoarea lui. La sfârșitul anului, această educatoare dispărea pentru că nu avea contract de muncă decât pe un singur an (…). Noua lege vine și spune că nu va fi ușor să devii cadru didactic, dar dacă ai determinare, motivare, se consideră necesară creșterea salariului cadrului didactic debutant cu 43% față de ceea ce este acum. Deci vei fi motivat să mergi la atâtea examene, să faci practică, să te zbați să întri în învățământ cu un salariu motivant. În toate țările civilizate Statutul cadrului didactic este privit cu respect (…)”, a susținut Lucica Dina Muntean.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.