Intervenții referitoare la turismul Văii Jiului

Fondurile europene rămân principala speranță de redresare a economiei Văii Jiului, în condițiile în care mineritul se află pe ultima sută de metri. Cu sub 2.000 de angajați și aflat în insolvență, CEH nu mai este de câțiva ani buni „motorul” industriei locale, ci doar o „pușculiță” pentru niște băieți puși pe niște funcții bine plătite (bașca, latura conexă a actului de conducere...) de partidele politice de la guvernare.

Speranțe mari cu acest ITI european, probleme rezolvate cam puține…
De aceea, atât societatea civilă, cât și politicienii din Vale, dar mai ales administrațiile publice locale din cele șase localități, primarii și consiliile locale, caută mereu soluții, iar proiectele europene și fondurile destinate acestora nerambursabile, sunt practic la acest moment soluția cea mai bună pentru crearea și modernizarea infrastructurii și a dotărilor, fapt care să atragă apoi investitorii, astfel încât Valea Jiului să nu ajungă să decadă definitiv și să aibă în continuare un viitor asigurat. Din păcate, lucrurile se rezolvă încă destul de greu pe acest ITI…

Câteva specificații...
Astăzi vom vorbi de ședința on-line desfășurată vineri dimineața, la care au participat reprezentanții Comisiei Europene, cei care se ocupă în mod direct de aceste mult discutate „Investiții Teritoriale Integrate” (ITI) cu bani europeni și acest Program european „Just Transitions”. Tot ce scriem este ca toată lumea să înțeleagă cum stau datele problemei cu acest ITI. Apoi, vom reda cele mai importante aspecte din ce au vorbit primarii din Valea Jiului. În ediția de azi, deoarece ședința a fost foarte lungă, peste două ore și zece minute, vom reda ce s-a spus la capitolul „turism în Valea Jiului” legat de fondurile europene și de contribuția proprie a primăriilor și a firmelor la accesarea fondurilor pentru proiecte.

Tranziție „justă” sau… „injustă”?
O „tranziție justă” așteptată cu speranță în Vale și în Oltenia, unde, inițial, când regiunea noastră și cei din Gorj, plus o regiune din Moldova, considerată cea mai săracă din țară din punct de vedere economic, ca regiuni reprezentative ale României, erau primite pe acea platformă europeană cu toate celelalte regiuni care își restrâng activitățile miniere, se vorbea de circa 7 miliarde de euro ce vor fi alocați (curios, prima tranșă a tot întârziat să apară, cel puțin un an și jumătate fiind decalajul de la vorbe la fapte!). Dar ce să vezi... nu doar întârzierea e problema! Din banii promiși inițial de oficialii români și europeni după ședința de la Bruxelles, fondurile ajung acum să fie și de vreo șapte ori mai mici! Cel puțin asta ni se tot spune. Ca de atâtea ori, amăgire mare pentru noi, românii, indiferent că ne numim hunedoreni, gorjeni, vasluieni sau ce om mai fi. Iar de data asta putem spune că amăgirea a venit mai puțin din partea politicienilor români și mai mult din partea oficialilor europeni. Care, cu multă birocrație și tot felul de bariere legislative, au căutat să tragă de timp în privința țării noastre și au micșorat de la semestru la semestru plafonul de bani. Au pus, totodată, și tot felul de condiții ca să dea banii, unele e drept logice, însă altele doar ca să încurce și să se piardă vremea, astfel încât deruta să fie mare, iar planul inițial să se piardă în hățișul birocrației. Iar la final tot partea română va fi acuzată că n-a reușit și n-a putut să atragă fonduri! „Și de aceea sunt bani puțini”. E un deja vu pentru România. Mereu cădem în această capcană, de parcă am fi copii de grădiniță!

Intervențiile primarilor
Vineri dimineața am urmărit toată ședința on-line din biroul primarului din Uricani, Dănuț Buhăescu. Acesta, împreună cu managerul de proiecte europene din primărie, totodată și administratorul public al Uricaniului, doamna Florena Marcuș, a participat și a luat cuvântul de câteva ori, punând bine de tot punctul pe „i” în mai multe rânduri și privințe.
Alături de primarul din Uricani, au participat la ședința respectivă și ceilalți primari din Vale, dar doar doi au mai luat cuvântul. Și ei, la fel, au spus cu subiect și predicat cam tot ce doare, ce probleme au administrațiile și ce trebuie să facă Comisia Europeană dacă dorește, într-adevăr, să ajute Valea Jiului, dar și concluzia trasă de noi, oarecum, aceea că Valea Jiului și-a cam pierdut răbdarea și s-a cam săturat de promisiuni și vrea fapte concrete! Este vorba de primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi și de primarul Petrilei, Vasile Jurca.
Stând și ascultând ce au vorbit cei trei primari, ne-am dat seama că față de acum doi-trei ani aceștia și-au schimbat discursurile radical, au prins mai mult curaj și au devenit mult mai înțelepți. Un discurs coerent, cu idei clare și cu adevăruri care acum ceva ani ar fi rămas nespuse! E chiar uimitor cum primarii noștri au sfârșit prin a spune lucrurilor pe nume, ne mai ținând cont dacă deranjează sau nu. Iar europenii din CE, în frunte cu domnul Krzysztof Kasprzyk, directorul adjunct al Unității România din cadrul DG Regio a Comisiei, precum și reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, sau ADR Vest, prezenți de asemenea la ședință, nu vor mai putea spune că „n-au știut” de aceste probleme! De aceea e bine când și presa e de față, poate că această ședință, importantă, ar fi rămas una anonimă, de la care cetățenii ar fi aflat mult prea puțin și, în general, doar ce place unei părți.

Primarul Petroșaniului despre investițiile din turism din Vale – primele două intervenții
„(…) Turismul, o soluție care să aibă efecte pe termen scurt și mediu în Valea Jiului, legat de aceste posibilități de a face investiții în infrastructură pentru turismul de iarnă – schi, sau turismul de vară, practic tot ce înseamnă viabilizare a turismului pe tot parcursul anului. Din ce am înțeles eu, pe POR sunt bani foarte puțini în zona aceasta a turismului și atunci rugămintea noastră este aceea să putem să finanțăm această axă de turism prin această Just Transition, atât noi ca autorități publice locale cât și investitorii privați care pot să creeze acea infrastructură de servicii conexe acestor activități de turism în Valea Jiului. Beneficiile sunt majore și pot fi cuantificate. Am pregătit un material pe care l-am dat domnului secretar de stat și lui Alex (nota red.: Alexandru Kelemen, președintele Asociației pentru Dezvoltarea Teritorială Integrată Valea Jiului). Fie că vorbim de noi locuri de muncă, fie că vorbim de dezvoltarea și diversificarea pe orizontală în mod direct și indirect, în urma acestor investiții vor exista multe beneficii pentru toată această industrie hotelieră și de entertainment. Lucruri care se pot face de către autoritățile locale, dacă vorbim de transport pe cablu și pârtii, care să fie un motor de dezvoltare și de generare a unei dezvoltări sustenabile pentru zona Văii Jiului în perioada următoare. Din anumite studii și prospecțiuni sociologice, se pare că turismul poate să înlocuiască în Valea Jiului mineritul într-o proporție de 20-30%. Sigur, pe lângă turism trebuie să fie și alte măsuri de a se schimba această paradigmă socio-economică. Cred că aceste lucruri se pretează în fiecare din cele șase localități ale Văii Jiului. Eu am pus pe hârtie la Petroșani, de exemplu, trei obiective pentru Stațiunea Parâng, care împreună însumează undeva la 25 de milioane de euro, care sunt sustenabile și care pe viitor vor aduce o plus valoare a acestei stațiuni, un adevărat motor al turismului local din municipiul nostru (…).
Întrebat imediat cam de ce tipuri de investiții legate de turism, a vorbit, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a răspuns printre altele:
„(…) Fiecare localitate are un concept de investiții în zona aceasta a turismului. Eu pot să vorbesc concret de Petroșani, dar fiecare primar vă poate vorbi de orașul sau municipiul lui. Noi, la Petroșani, avem un proiect național în derulare, suntem la faza când 20% din acest proiect este deocamdată implementat în teren. Am vrea să continuăm cu o instalație de sanie pe șină pentru turismul de vară, în aprilie vom avea inclusiv proiectul tehnic finalizat. De asemenea, vrem să înlocuim o instalație de transport pe cablu, tip telescaun, cu o instalație de transport tip telegondolă, la care deja lucrăm la studiul de fezabilitate. Iar numărul trei: mai există o instalație de telescaun și pârtiile aferente. La acest obiectiv de investiție suntem la faza în care avem și autorizație de construcție emisă, dar vor mai trebui făcute actualizări la parametrii financiari, fiindcă vorbim de un proiect făcut acum zece ani. Noi suntem destul de avansați în zona aceasta a documentelor, dar avem nevoie de finanțare. Dacă aceste investiții publice se vor întâmpla, clar că ele vor deveni ca un magnet pentru următoarele investiții private din Stațiunea Parâng în următorii ani. Aceste investiții pe care primăria vrea să le facă, e clar că nu le vor face niciodată un privat, pentru că sunt investiții mari și care se amortizează într-o perioadă lungă. Dar în jurul acestora se vor strânge apoi și alte și alte investiții private, menite să dezvolte turismul local. Noi am trimis de altfel un Memorandum cu investițiile imediate și beneficiile lor, pentru crearea de noi locuri de muncă bine plătite și sustenabile și dezvoltarea turismului Văii Jiului”.

Primarul Uricaniului, Dănuț Buhăescu, prima intervenție
„Aș dori să completez ce a zis colegul nostru Tiberiu Iacob-Ridzi. Noi am discutat, legat de turism, cu cei de la PwC la vremea respectivă (când s-a lucrat la Strategie), dar și cu domnul ministru al MIPE, spunându-le că este necesar să se realizeze un proiect integrat pentru turismul din Valea Jiului, în care fiecare stațiune și administrație în parte, după un studiu – noi am discutat treaba asta și cu Kelemen – să se vadă tot ceea ce înseamnă turism și potențial turistic. Începând de la terenuri puse la dispoziție pe acest domeniu de fiecare administrație locală, continuând cu tot ceea ce se vrea a se face și așa mai departe. Printr-un asemenea proiect integrat pe turism, lucrat ordonat, bine și repede, se pot rezolva toate lucrurile, pentru că fiecare localitate are, pe lângă lucrurile comune cu celelalte localități, și unele particularități aparte. Astfel, toate stațiunile și zonele turistice se vor putea dezvolta în același timp și într-un mod unitar. De aici ar trebui plecat dacă vorbim de turism integrat al Văii Jiului (…). Proiect integrat făcut să cuprindă și mediul privat, nu doar pentru infrastructura pe care o realizăm noi, administrațiile”.

Primarul Uricaniului - a doua intervenție
Cerându-și scuze că intervine, după luările de cuvânt ale oficialilor europeni și a reprezentanților MIPE, primarul Dănuț Buhăescu nu s-a putut abține să nu sublinieze următoarele, undeva înainte de tragerea concluziilor pe capitolul „turism”: „După toate aceste discuții și răspunsuri oferite, abia acum MI-AM DAT SEAMA CĂ NU SE ÎNȚELEGE! Insist să intervin deoarece e foarte important! Tocmai, că pe POR sunt bani foarte puțini! Ori ce trebuie să facem? Să intrăm cu Valea Jiului pe un alt program, pe Tranziție Justă! Că altfel cu ce bani sunt pe POR pentru turism, vreo 70 de milioane de euro pe toate cele patru județe ale ADR Vest… e puțin. Acei bani nu ajung deloc! Altceva s-a promis…”.

Primarul Petroșaniului – a treia intervenție
Imediat, primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi a ținut să-l completeze pe primarul din vestul Văii Jiului:
„Dănuț are dreptate. Dacă îmi dați voie… Problema stă în felul următor, din punctul meu de vedere: o dată – această cofinanțare de 50% din partea autorităților locale este foarte mare! Nu e sustenabilă, chiar dacă se ia împrumut și așa mai departe, autoritățile locale nu-și permit un procent așa de mare de cofinanțare, exact cum a fost pe POR-ul trecut. Pe de altă parte, pe noul POR eu am înțeles că sunt alocate, deja, pentru județul Hunedoara, 18 milioane de euro, unde pot să acceseze doar 5 localități din județ, care sunt stațiuni de interes național sau local din punct de vedere turistic. Acestea două ce v-am spus ar fi un aspect.
Al doilea aspect, foarte important și nu pot trece peste acest lucru la acest moment, Valea Jiului ESTE DEZAVANTAJATĂ, la fel și județul Hunedoara, în raport cu celelalte cinci județe care nu sunt în zone de dezvoltare așa cum este Hunedoara cu Timișul și Aradul, județ unde cofinanțarea (atât a autorităților locale cât și a mediului de afaceri) este mai mare cu 10-15% decât ce este similar în județele Gorj, Galați, Tg-Mureș, Dolj sau cine mai este. Cred că ar trebui acompaniată această chestiune și pe Just Transition, toate cele șase județe să fie încadrate în aceiași categorie! Chiar dacă noi facem parte din Regiunea Vest de dezvoltare, unde Timișul și Aradul sunt dezvoltate, iar Caraș Severin și Hunedoara sunt mult în urmă. Tocmai acesta este scopul Just Transition, o tranziție dreaptă, și nu o tranziție nedreaptă! Și, la fel, nu trebuie lăsat nimeni în urmă, trebuie să existe condiții egale! Aici este problema! Repet, 50% contribuție este foarte mult, și atunci n-am făcut nimic și condiții egale pentru toate cele șase județe, fără să se mai țină cont din ce regiune fac parte! Pentru că noi, Hunedoara, suntem în Just Transition cu această problemă, nu mai trebuie să se țină cont că suntem într-o regiune dezvoltată, după părerea mea”.

Primarul Petrilei a susținut intervențiile celor doi colegi
Ultimul dintre primarii Văii Jiului care a intervenit în ședință a fost primarul Petrilei, Vasile Jurca. I se dăduse de fapt cuvântul pentru un al doilea subiect, consolidarea și reabilitarea termică a locuințelor, dar edilul petrilean, pur și simplu, și spre surpriza celor care conduceau ședința a ținut să înceapă cu un discurs de susținere față de ce au vorbit colegii antevorbitori, primarii Petroșaniului și Uricaniului. N-a lungit intervenția, dar a fost la obiect: „Dacă îmi permiteți, aș vrea să mai discutăm câteva minute despre turism, înainte să trecem la alt subiect, pentru că trebuie să găsim o soluție pentru finanțarea în turismul Văii Jiului. Pentru că altfel și eu zic că acest Program de Tranziție Justă nu va mai fi precum numele, ci un Program de Tranziție Injustă! Și spun asta pentru că nu este normal ca noi, cei din această regiune și din județul Hunedoara să fim luați în calcul, inclusiv la ajutorul de stat, alături de cei care au cu totul alte posibilități și care nu se confruntă cu problemele noastre legate de închiderea mineritului, de zonă monoindustrială și altele. Atunci, cred că ideea domnului primar Tiberiu Iacob-Ridzi ar fi foarte bună, trebuie să fim puși corect acolo unde e locul, conform denumirii:.. tranziție justă! Nu injustă! Altfel ce rost mai are totul? (...). Sunt convins că se vor găsi soluții pentru investiții într-un proiect integrat în turismul Văii Jiului și așa și trebuie, astfel încât dacă tot s-a închis mineritul, regiunea noastră să aibă localități cu un turism de vară și de iarnă bine dezvoltat”.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.