Așa cum vă spuneam în ediția trecută, continuăm astăzi cu ultima parte a dezbaterii pe tema turismului, organizată de Asociația Oamenilor de Afaceri din Valea Jiului vinerea trecută la Biblioteca Universității din Petroșani, în prezența invitatului special, prof.univ.dr.ec. Iunius Florian Ray, un elvețian de origine română din Brașov, stabilit de o jumătate de viață în Lausanne, considerat azi a fi unul dintre profesioniștii de bază elvețieni și europeni în materie de industrie ospitalieră și de programe dezvoltate în domeniu.

Intervenția lui Emil Părău, cel mai important investitor în turismul din Straja și Pasul Vâlcan

Omul de afaceri lupenean, Emil Părău, unul dintre cei mai implicați investitori în turismul din Valea Jiului, din stațiunile Straja și Pasul Vâlcan, sau din zona Câmpu lui Neag-Uricani, a fost primul care a luat cuvântul la dezbaterea pe tema industriei ospitalității de la Biblioteca Universității din Petroșani.

„În primul rând, vă mulțumesc domnule profesor că ați venit la noi să ne prezentați din experiența și cunoștințele dumneavoastră! Eu vreau să vă spun că investesc în Valea Jiului din 1992. Am început cu exploatare-prelucrare lemne, iar din 1996, odată cu disponibilizările din sectorul minier, am trecut să investim în turism. Părea atunci un vis, însă acum se pare că acest vis poate să devină realitate. Am reușit să facem în Straja o stațiune de 3.000 de locuri de cazare. Bineînțeles cu toții din stațiune am făcut multe greșeli la început, pentru că nu aveam atunci cunoștințele de bază să facem turism. Zona Văii Jiului fiind o zonă monoindustrială, toată lumea vorbea numai de cărbune. Noi am încercat să vorbim și de turism, să facem turism, am întâmpinat mari greutăți pentru că aveam oameni nepregătiți pentru treaba aceasta, neșcolarizați, iar aici mă refer la ospătari și bucătari. Primele cursuri de ospătari și bucătari s-au făcut în Valea Jiului abia în anii 2000. Am făcut însă așa cum am putut, cred că nici acum nu reușim să fim la nivelul care ar trebui, dar cred că turismul este o alternativă în Vale la minerit. Am crezut mereu în asta și toți cei care suntem aici în sală am investit în turism și toți credem că putem să facem ceva în zona noastră. Suntem convinși că nu putem singuri, doar împreună vom reuși probabil să facem ceva aici, iar alături de noi au început să mai vină ceva investiții și din partea guvernului. Primăriile ne-au încurajat mereu să investim în turism și au venit alături de noi. Dar încă avem destule probleme. De exemplu, am văzut că în Elveția învățământul dual are și rezultate. Și aici în Valea Jiului s-a început timid cu un învățământ dual, dar rezultatele nu prea apar. Cei care merg să facă cursurile la învățământul dual, în general sunt cei care nu reușesc la alte secții, deci nu sunt cei care iubesc această meserie. Așadar, nu sunt aleși cei care doresc cu adevărat să facă această meserie de bucătar, de ospătar și așa mai departe. Aici aș dori, domnule profesor, să aflu ce ar trebui să se facă la noi în Valea Jiului, pentru ca să avem un personal bine pregătit pentru turism. Personalul nostru, din păcate, are o limită, nu este atât de bine pregătit în domeniu. Am văzut într-unul dintre discursurile dumneavoastră că ziceați că ospătarul nu este un transportator de marfă, cam așa ceva, deci să ducă o băutură sau o farfurie cu mâncare clientului, ci trebuie să fie legătura dintre client și bucătar. La noi, deocamdată, cam la 50% dintre noi, cei ce investim, ospătarii sunt niște transportatori de marfă. Deci, avem mult de lucrat la acest capitol. Este adevărat că fiecare dintre noi am căutat în zonă angajați, că nici nu ai de unde să aduci alții. Dar tineri sunt care să vină din urmă și cred că ar trebui să-i pregătim și apoi să-i găsim și să-i angajăm. Dar aș vrea să aud mai multe de la dumneavoastră și poate reușiți să ne deschideți puțin mințile (…)”, a fost intervenția lupeneanului Emil Părău.

 

Răspunsul profesorului Iunius Florian Ray adresat omului de afaceri Emil Părău

„(…) Vreau să explic în câteva cuvinte de ce sunt azi aici. Acum câteva luni, ambasada României în Elveția m-a anunțat că vine o delegație parlamentară din România care vrea să vadă instituții de învățământ superioare și, în mod special, instituții de învățământ dual din Elveția. Și a venit doamna deputat Intotero, cu o treabă pe care nu am mai văzut-o în România, în sensul că delegația avea câteun deputat din fiecare partid. Se poate așa ceva, să aduci deputați din fiecare partid? Uite că s-a putut, deși nu mi-a venit să cred. Și atunci am descoperit cu cei din delegație ce înseamnă învățământ dual la nivel universitar în Elveția. Și le-am a arătat o școală la nivel de locul întâi în lume, Universitatea Hotelieră de la Lausanne, care tocmai terminase ultima investiție de 300 de milioane în campusul numărul unu din lume, astăzi, practic cel mai frumos campus universitar, în care vin studenți din peste 120 de țări și care termină cu o diplomă universitară în învățământ de secții aplicate, învățământ dual (…). Domnul Părău m-a flatat când a spus ce am spus eu, dar de curând am mai spus și altceva… Am spus că astăzi găsești mai ușor un director de hotel, chiar și un secretar de stat, decât un bun ospătar. Deci, asta este realitatea, și nu doar în România. Dacă mă întrebați ce este de făcut, primul lucru să nu credeți că e vorba de infrastructură! Toată lumea e convinsă că ne trebuie infrastructură… Nu e vorba de bani, nu e vorba de infrastructură, e vorba de oameni! Marea tragedie azi în lume – nu  doar în România și să știți că nu suntem noi chiar atât de originali și nu găsim ospătari buni doar noi. Nu-i găsim nici în Elveția, nu-i găsim nici la Monaco, nu-i găsim nici prin S.U.A.(!) – este schimbarea pe care a accelerat-o pandemia în materie de priorități. O grămadă de meserii nu mai sunt în momentul de față atractive. Provocarea noastră cea mai mare este să convingem acest tineret că ceea ce poți face tu cu mâna ta rămâne un bun pe viață, că meseria este brățară de aur și nimeni n-o să ți-o ia vreodată și oriunde vei fi, fie că ești la Lupeni, că ești la Londra sau Paris, cu o meserie vei avea imediat un job. Pe când, dacă ai făcut înalte studii, ești academician, nu este așa de ușor întotdeauna. Cu o meserie ai o mobilitate extraordinară, cea mai mare aș zice, iar acest lucru trebuie promovat. Există un marketing al resurselor, de aici se începe practic tot astăzi. Dacă m-ați fi întrebat înainte de pandemie, ziceam că se începe de la infrastructură etc. etc. Acum spun altcumva. Acum mulți ani de zile, un post de televiziune național m-a întrebat care sunt cele trei priorități ale României după părerea mea? Acum, toată lumea vorbește de asta… Am zis: Prima e Educația, a doua e… Educația și a treia e… Educația. Dacă nu ai Educație, nu ai Sănătate! Dacă nu ai Educație, nu ai infrastructură. Dacă nu ai Educație, nu poți să ai pretenția să ai oameni politici buni, nu poți să ai pretenția să ai administratori buni, nu poți să ai pretenția să ai oameni de afaceri buni. Pentru că totul se construiește pe ceea ce știi să faci!  Și vă dau un exemplu, care e foarte greu de generalizat, de ceea ce se întâmplă prin Elveția – este o insulă foarte particulară, care după părerea mea este o țară care merge ca un mecanism datorită sistemului politic. Un sistem politic plat de miliții (miliția nu este ceea ce era la noi înainte de 1989) –, adică de oameni voluntari, care se duc în politică și care au meseriile lor – oameni politici care nu se îmbogățesc din politică. Din contră, pierd bani, dar dau din ei tot ce pot, deoarece reprezintă cu adevărat comunitățile din care fac parte! În Elveția nu o să vedeți niciodată ceea ce ați văzut în Franța pentru prelungirea vârstei de pensii! De ce? Simplu! Pentru că hotărăște poporul. Deci, parlamentul poate să voteze ce vrea, guvernul poate să voteze ce vrea și dă drumul la referendum. Nu vine Curtea Constituțională, poporul ia decizia! Noi am avut un referendum care nu se respectă! Așa ceva nu poate să înțeleagă nimeni! Un referendum înseamnă că cel care te-a ales îți spune ce vrea… nu ce vrei tu, alesul! Asta înseamnă democrație! Și atunci ajungi la un popor responsabil. De ce nu se poate în Elveția ca în Franța, cum întrebam? Pentru că Franța toți se revoltă împotriva lui Macron, deci e licuriciul care ne amenință și ne-a zis ce să facem, deci să-l radem pe licurici, în Elveția eu votez! Deci, gospodina votează ce avion militar să cumpere Elveția! Există deja o cultură civică ca să poate să se exprime. Și atunci apar lucruri că lumea a votat, 52%, pentru prelungirea vârstei de pensionare la femei. Poporul elvețian a zis Da. De asemenea, lumea a votat reducerea vacanței, care venea după o inițiativă care cerea se mărească vacanța. Iar poporul a zis: Nu, de ce? Pentru că poporul știe că poate decide! (…), a fost o parte din amplul răspuns dat de profesorul româno-elvețian Iunius Florian Ray la solicitarea făcută de Emil Părău.

 

Propunerea senatorului Cristian Resmeriță: înființarea unei școli de ospitalitate româno-elevețiană în Valea Jiului

Senatorul Cristian Resmeriță a venit în continuare, pe parcursul intervenției sale, cu o propunere interesantă, după ce a mulțumit profesorului Iunius Florian Ray, pentru că a acceptat să vină la această dezbatere și organizatorilor pentru această idee pusă în practică pe o temă de discuții „foarte bună”:

„(…) V-am ascultat foarte atent și să știți că și eu sunt un produs al învățământului dual. Eu sunt electronist. Am învățat la Lupeni la liceul tehnologic și am diplomă de electronist. Cu sistemul de educație am destulă experiență, deoarece sunt profesor de fizică, am predat câțiva ani de zile și am postul în așteptare – fiindcă legea spune că putem să ne rezervăm posturile și ceea ce este sigur la mine este că, la un moment dat, am să mă reîntorc pe postul de profesor de fizică. O să încep și o să discut mai lejer, vă felicit și vă mulțumesc pentru că tratați cu foarte mare seriozitate problemele pe care le avem. Dar și abordarea foarte relaxată este foarte importantă, pentru că ne dați posibilitatea să ne exprimăm - și noi și cei din sală – în mod direct, o discuție purtată în urma căreia să existe, poate, niște rezultate. Din discursul pe care dumneavoastră l-ați avut la început, am încercat să rețin cât mai multe lucruri pe care să le discutăm împreună. Ați discutat foarte mult despre politică. Nu trebuie să ne ascundem că în orice țară și în orice formă de organizare politicul are un rol destul de important. Administrația are, de asemenea, un rol foarte important. Ce vreau eu să vă asigur și pe dumneavoastră - și acum cei care sunt prezenți aici sunt în cea mai mare parte din zonă și ne cunoaștem împreună – este că în momentul de față Valea Jiului este un fenomen – ca să zic așa – foarte prielnic din punct de vedere politic, pentru că există o unitate fără precedent. Și o spun uitându-mă la toată lumea, toți cei care sunt prezenți aici, azi, pot să confirme sau să infirme acest lucru. Sigur, domnule profesor, dragi participanți la această întâlnire, pot să mai existe anumite înțepături, dar ele sunt doar niște înțepături, nimic mai mult. Noi avem aici, în Valea Jiului, în general, o relație atât de bună între noi, încât chiar ne ceartă câteodată șefii și ne spun: Băi, dar voi nu ziceți nimic unii de alții, de parcă lucrați împreună! De asemenea, este un moment în care și partea politică și partea administrativă au o legătură foarte bună: deci, nu a existat nici un fel de proiect bun, viabil, din partea autorităților ori a oricui, care să nu primească sprijin. Sigur, raportat la numărul de locuitori din Vale angrenați la minerit, noi am plecat în această relație de foarte jos la un moment dat. Faptul că erau peste 50.000 de oameni conectați la industria minieră în 1990, aproape până în 1996 când a avut loc prima mare disponibilizare, ne-a dus puțin în jos, pentru că în momentul de față mai sunt nici 3.000 de oameni, cu aproximație, care lucrează în această industrie. Sigur, mulți dintre oamenii care au lucrat la mină au ieșit la pensie. Dar să știți că au fost și mulți oameni care au fost păcăliți de deciziile de la vremurile respective, alegând să plece din sistem prin disponibilizare, nereușind să mai revină ulterior la un standard de viață normal. În momentul de față, avem din nou premisele de a ne dezvolta zona și de a face față împreună, în condițiile în care Valea Jiului are un mare potențial turistic și nu numai, Valea Jiului este un teritoriu liber. Cunosc toți primarii, pe toți care sunt acum și pe toți cei care au fost, oricine dorește să investească în Valea Jiului o poate face liniștit. Am auzit în alte zone de fel de fel de greutăți pe care le întâmpină unii ce vor să investească, însă eu vă spun că în zona noastră oriunde, de la Petrila la Uricani, oricine dorește să investească, să facă un lucru bun, este primit foarte bine și nimeni nu-i pune nici un fel de piedici. Din acest punct de vedere nu există absolut nicio problemă. Eu zic că putem face în așa fel încât cu toții să ne dăm mâna. Mă bucură faptul că în momentul de față și oamenii de afaceri – toți, că nu sunt oameni de afaceri importanți și neimportanți, domnule profesor, toți sunt importanți, chiar dacă doar unul este în afacere, este una importantă deoarece își dă lui de muncă, ceea ce nu-i puțin lucru – acționează unitar în segmentul dezvoltarea Văii Jiului. Să știți că eu am prins și momente, tot în politică fiind, când oamenii de afaceri și populația ne cereau să fim uniți, să ducem Valea Jiului mai departe. Să facem niște lucruri comune. În momentul de față mă bucură faptul că noi avem o astfel de unitate. Și mă mai bucură faptul că noi avem deja în Vale o unitate generală! Și n-o spun ca să ne aflăm în treabă! Simt că fiecare om vrea să facă mai multe, mă bucură că o personalitate atât de puternică ca și dumneavoastră este prezentă astăzi, aici și sper ca în urma discuțiilor bune să și concretizăm anumite chestiuni. Eu cred că pentru noi, cei din Valea Jiului, ar fi foarte important să încercăm să realizăm ceva concret. Și stând pe scaun și ascultându-vă, m-am și gândit la eventualitatea unui parteneriat care să poate să existe între Valea Jiului – prin unitățile de Educație pe care le are, inspectorat școlar - și unitatea educațională unde lucrați în Elveția. Un parteneriat care să creeze prima școală de ospitalitate în Valea Jiului! Nu știu în momentul de față forma juridică sau cum putem să facem. E clar, Valea Jiului are societăți, ați zis de Sorin, domnul Apostu, din industrie, domnul Dicu, face alte chestiuni, iar mulți dintre cei prezenți în sală sunt din industria turismului, foarte mulți! E clar, industria turismului va înlocui ceva ce se pierde pe partea minieră, că înspre acolo ne duce și vom deveni o zonă turistică. Avem nevoie de personal calificat și eu cred că dacă am putea face cumva – firește și dacă și administrațiile locale ar fi de acord, deși nu cred că n-ar putea fi – să încercăm, într-o formă sau alta, să facem un parteneriat între partea română și partea elvețiană pe care o reprezentați, astfel încât să dăm drumul ușor-ușor, la o școală a ospitalității. Unde tinerii și oamenii mai puțin tineri – care ar putea veni la această școală de peste tot, astfel Valea ar deveni prin această școală un pol de educație în acest domeniu pentru zona de vest a României”.

 

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi dorește unitate în gândire și proiecte  între mediul politico-administrativ și mediul de afaceri pentru dezvoltarea Văii Jiului

Primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, este edilul care, alături de edilul din Lupeni cu Straja, pune mare preț pe turismul local și pe dezvoltarea stațiunii Parâng. În aceste condiții, fiind vorba și de o dezbatere pe tema turismului, edilul nu putea rata să nu se înscrie la cuvânt. Iată ce a avut de menționat primarul din cel mai mare municipiu al Văii Jiului:

„Mă bucur că sunteți prezent azi la Petroșani și în Valea Jiului. Le cerem scuze antreprenorilor, fiindcă noi, politicienii, suntem obișnuiți să vorbim mai mult, însă ați spus niște lucruri extraordinare la început și cred că de aici trebuie să plecăm, legat de ceea ce se întâmplă în România în general. Clasa politică este de vină de ceea ce se întâmplă în general în România, pentru că politicienii iau deciziile. Desigur, clasa politică nu este decât emanația a ceea ce poporul votează. Ați folosit un cuvânt magic, e vorba de Educație, Elveția fiind, dacă nu mă înșel, singura țară din Europa care are democrație directă și votează prin referendum. Dar vorbim de un popor educat, care știe ce să voteze și care nu se lasă manipulat! Cred că, revenind acum la România, țara noastră are o mare problemă și dacă recunoaștem deschis treaba aceasta lucrurile o să înceapă să funcționeze. Dacă întrebați 100 de oameni pe stradă, zece oameni sau măcar trei, ce lipsește României pentru ca lucrurile să meargă cu adevărat, majoritatea dintre ei vor răspunde că România trebuie modernizată. România trebuie digitalizată, sau nu știu mai ce… Nu! România trebuie să înceapă să funcționeze cu ceea ce avem și așa cum ați spus să punem aceste energii laolaltă și să mergem mai departe. E adevărat că politicienii în goana după voturi - și nu mă exclud nici pe mine, chiar dacă sunt mai mult administrator decât politician, ca o paradigmă, am ținut cont întotdeauna de voturi și din patru în patru ani, eu și echipa ne-am gândit cum să facem ca să luăm voturi cât mai multe – uită nu de puține ori de proiecte viabile. Indiferent de culoare politică ce se află la guvernare, dacă aceste proiecte sunt de interes și bune pentru țară,  o zonă, sau localitate, atunci trebuie duse întotdeauna până la capăt! Ceea ce spuneați și dumneavoastră și doamna Intotero: educația este cheia! Aceasta nu se face de azi pe mâine, nu se face într-un timp foarte scurt, însă cred că putem să devenim o țară și o zonă educată. Revenind la celelalte discutate, da, în Valea Jiului noi ne-am dat de la o vreme mâinile, cum se spune, probabil de prin 2018 am început să lucrăm împreună. Sigur, totul a început cu anumite animozități, dar în timp lucrurile s-au reglat. Noi ne cunoaștem foarte bine între noi,  dar am depășit faza contradicțiilor politice și cred că suntem la momentul în care vrem cu toții să dezvoltăm Valea Jiului! Suntem cumva într-o situație fără ieșire, cu toții, nu mai avem ce să facem decât să înlocuim mineritul și să dezvoltăm mediul de afaceri, astfel încât  locuitorii să rămână, să aibă speranțe și mai ales să aibă tot ceea ce le trebuie din punct de vedere economic și social, munca oamenilor să fie bine plătită și așa mai departe. Cred că și mediul de afaceri trebuie să se organizeze mai bine, cu siguranță unii dintre dumneavoastră din sală ați văzut cum stau lucrurile demult dar nu ați reușit încă să vă organizați mai bine. Așa cum spunea și domnul profesor, camerele de comerț sunt o forță în democrațiile consolidate, pentru că au și fonduri și decid unele lucruri, la care lucrează împreună cu cei din mediul de afaceri. Cred că aici e cheia, să lucrăm împreună! Și noi cred că am dat tonul la acest lucru și am pornit pe acest drum, chiar dacă timid și e loc de mai bine. Eu zic că putem face lucruri bune împreună în perioada imediat următoare, nu neapărat până în 2027, pentru că o societate matură – cum se spune – plănuiește lucrurile pentru 20 de ani încolo. Avem tot ce ne trebuie  și ceea ce spuneați și dumneavoastră nu banii sau altele sunt foarte importante ci energiile acestea umane, care puse împreună în slujba comunității, pot duce într-un final la dezvoltare și la o viață foarte bună. După mine, oamenii de afaceri sunt niște eroi, cu atât mai mult oamenii de afaceri din Valea Jiului, pentru că ei se confruntă și în prezent cu mari greutăți, cărora încearcă să le facă față. Ei sunt mai dezavantajați de zece ori decât un om de afaceri din Cluj, Oradea sau orice altă localitate”.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.