Fiindcă tot am vorbit mai pe larg în trecut de Programul Regional Vest 2021-2027, cei de la ADR Vest au anunțat zilele trecute că au lansat șase noi apeluri de proiecte în cadrul acestui program, iar perioada de depunere a proiectelor va începe pe data de 5 august, începând cu ora 8,00 și se va încheia pe data de 5 aprilie 2024 la aceiași oră.

17 milioane de euro ajung direct pe ITI Valea Jiului în cele șase localități ale noastre

Banii europeni puși la bătaie pentru această intervenție pentru cele patru regiuni sunt în număr total de 157 milioane euro. Valoarea minimă și maximă eligibilă a unui proiect se încadrează între 500.000 euro și 20 de milioane euro, în funcție de tipul unității administrativ-teritoriale, iar proiectele pot fi depuse de către administrațiile locale din municipii și orașe, în parteneriat cu comune sau cu consiliile județene. Contribuția proprie de finanțare a fiecărui solicitant va fi de minim 2% din valoarea totală eligibilă a investiției, iar pentru „mobilitatea urbană sustenabilă”, ce include „transportul verde”, 17 milioane de euro vin în Valea Jiului.

Dar să vedem cum sunt împărțiți acești bani, că ei nu merg doar într-un județ, ci în toate cele patru care compun Regiunea Vest, respectiv județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.

17,35 milioane de euro, cum spuneam, ajung strict în cele șase localități ale noastre, prin Programul ITI Valea Jiului, deci o medie undeva aproape de 3 milioane de euro de localitate din Vale.

Bani ce pot reveni municipiilor și reședințelor de județ

Grosul banilor, adică 105,30 milioane de euro, va fi împărțiți între municipiile reședință de județ din cele patru județe, respectiv localitățile Timișoara, Arad, Reșița și Deva și toate celelalte municipii din Regiunea Vest. Un municipiu, în afară de reședința de județ, are Caraș-Severin, respectiv municipiul Caransebeș, nici un alt municipiu în județul Arad, în afară de reședința de județ menționată deja, un municipiu județul Timiș, respectiv Lugoj, în afară de reședința de județ menționată deja și ea și 6 municipii în județul Hunedoara, fără reședința de județ, de asemenea menționată, respectiv localitățile: Hunedoara, Brad, Orăștie, Petroșani, Vulcan și Lupeni. O medie cam de 1 milion de euro pentru fiecare municipiu.

Câți bani au alocați cele 29 de orașe din cele 4 județe?

Pentru patru proiecte din Program, din cele șase, ca tematică vorbind, propuse la această intervenție, oferta celor de la ADR Vest va fi de alte 10,29 milioane de euro pentru cele 9 orașe din județul Arad, respectiv orașele Chișineu Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlag, Pecica, Pâncota, Sebiș și Sântana, 8,62 milioane de euro pentru cele 8 orașe din județul Timiș, respectiv localitățile Buziaș, Ciacova, Deta, Făget, Gătaia, Jimbolia, Recaș și Sânicolau Mare, 10,4 milioane euro pentru cele 6 orașe din Caraș-Severin, respectiv localitățile Anina, Bocșa, Băile Herculane, Moldova Nouă, Oravița și Oțelu Roșu și 5,4 milioane euro pentru cele 6 orașe hunedorene, respectiv localitățile Aninoasa, Călan, Geoagiu, Hațeg, Petrila, Simeria și Uricani. Dacă ne uităm puțin, observăm că media se apropie și aici de 1 milion de euro pentru fiecare oraș din regiunea de Vest, probabil că astfel a fost gândit programul.

Valea Jiului a primit mai mult decât alte zone, dar mai puțin decât s-a bătut toba

După media pe localități, Valea Jiului a primit ceva mai mult, datorită acelui ITI creat pentru fostele zone miniere. Însă haideți să fim corecți și să spunem că sumele erau date acum mulți ani ca fiind mult mai mari, în sensul că vor veni la bani „de n-o să știm să-i numărăm”, iar realitatea este că între timp aceste sume au scăzut foarte mult. „Dar decât nimic e bine și așa” ar spune unii. E bine, dar mai bine era să fi fost cum s-a promis!  Așteptările, dragi europeni, erau mult mai mari, dacă raportăm la ce a pierdut Valea Jiului: toată industria minieră! Și nu doar despre asta ar fi vorba, ci mai mult, de impactul social al zonei, problema cea mai gravă fiind lipsa alternativelor industriale, implicit și a locurilor de muncă!

Oare cu 3 milioane de localitate și a unui alt milion ce vine prin raportare de la municipii și orașe, deci oare cu patru milioane de euro în medie pe localitate, se va rezolva problema în Vale, domnilor și doamnelor miniștri ai guvernului și membrii ai Comisiei Europene? Personal, înclin să cred că nu și e păcat de acele mari promisiuni ce se făceau acum trei-patru ani, care au avut probabil rolul să-i „adoarmă” pe cei peste 100.000 de cetățeni ai Văii Jiului, și în mod special pe cei din administrațiile locale, mulți crezând în acele sume vehiculate, fapt ce i-a făcut să nu mai fie vocali o dată cu închiderea rând pe rând a minelor! (Ca de obicei, „Ziarul Văii Jiului”  a atenționat conducerile primăriilor să nu se culce pe o ureche, dar mesajul nostru nu a fost băgat în seamă. La fel, ca atunci când ZVJ le-a bătut obrazul politicienilor să nu-și mai bată joc de angajații minelor Lupeni și Lonea și să le spună cinstit că minele lor sunt pe program de închidere. Dar ți-ai găsit... Mai rar, așa papagali politici... – n.r.).

Pe ce tematică se pot depune proiectele la această intervenție?

În fine, să trecem peste partea „cât revine unui județ” din „cașcavalul” acestei intervenții și să vedem ce se poate finanța cu acești bani, deci despre ce să fie proiectul depus, cum s-ar zice.

Construirea, moderni­zarea, reabilitarea, extinderea infrastructurii de transport urban curate – linii de tramvai și troleibuz ar fi una din posibilități. Dezvoltarea și moderni­zarea infrastructurii pentru transportul nemotorizat, vorbind aici de piste de cicliști, inclusiv realizarea de parcări/stații pentru biciclete pe traseul acestora, trasee pietonale generate exclusiv de investițiile în infrastructura de transport public sau transport nemotorizat, ar fi o a doua linie.
Achiziționarea materialului rulant și achiziționarea de troleibuze, autobuze, microbuze, de tipul „zero emisii”, pentru transport urban curat, inclusiv dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi/ stații de încărcare pentru acestea, ar fi alte două linii pe care se pot depune proiecte bine întocmite de primării, cu șanse de reușită. Dezvoltarea sistemelor de „bike-sharing”, achiziția de biciclete sau a altor mijloace de transport ecologice, ar fi o a cincea linie. Nu în ultimul rând, dezvoltarea de sisteme inteligente de transport, „e-ticketing”, management de trafic, management al flotei, care se adresează/sunt dedicate gestiunii călătorilor și managementului transportului public, ar putea fi de asemenea alte variante de teme pentru proiecte.
Apoi, cei de la Regiunea Vest susțin că pot fi depuse proiecte ce vizează achiziționarea de echipamente, utilaje, instalații necesare pentru exploatarea și întreținerea infrastructurii de transport public și a flotei mijloacelor de transport public, dar și dezvoltarea unor soluții de organizare a traficului care facilitează circulația eficientă a transportului public, inclusiv măsuri de siguranță rutieră.
De asemenea, pot fi luate în calcul și proiecte ce vizează dezvoltarea, extinderea, modernizarea, reconfigurarea stațiilor de transport public, inclusiv a stațiilor și conexiunilor inter-modale dar și proiecte ce țin de siguranța rutieră și de prioritizarea transportului public.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.