În mijloc de vară, pe 14 iulie, un grup ce simte și trăiește românește din toată țara s-a întâlnit la ceas de seară într-un local din Petroșani-Valea Jiului, unde în ultimele două decenii s-au scris pagini întregi de istorie literară de către cenacliștii de la „Boema, „Făgădăul Românesc”.

Nume predestinat a atrage în timp o serie de scriitori, poeți, filozofi, artiști plastici consacrați, în general oameni care iubesc cultura și tradițiile țării și ale Văii Jiului, „Făgădăul Românesc” a fost creat și este condus de inimosul petroșenean Aron Dumitrescu, secondat de cunoscuta de-acum, cel puțin de către cititorii noștri și de clienți, doamna Elvira. Vineri seara „Făgădăul” a fost din nou gazdă bună pentru câteva zeci de iubitori de cultură, oameni ai locului, dar și oaspeți sosiți din multe alte părți ale țării și din Capitală. Ardeleni, munteni, olteni și dobrogeni, alături de o mână de localnici, au ținut să ajungă la o lansare de carte bilingvă, româno-engleză, dar și să stea de vorbă cu liderii unui partid care au adus la lumină o carte-manifest de trezire a conștiinței naționale, cum aceștia au denumit-o.

O bună parte dintre cei ce au făcut parte din public, cum spuneam, sunt membri ai unui partid important pe eșichierul politic al țării, trei dintre ei chiar de la vârful lui, este vorba de Partidul AUR. Dar fiind vorba de un eveniment cultural, practic vom vorbi azi de o lansare de carte, nu vom intra sau nu vrem să intrăm în sfera politică și ne vom rezuma strict pe ce s-a spus partea literară a evenimentului, așa cu o facem de fiecare dată când vorbim de după-amiezile sau serile literare ale celor de la „Boema”, sau de alte evenimente culturale.

Cartea lansată vineri seară la Petroșani este „Acea Europă în care credem” și a fost editată cu sprijinul șefului formațiunii politice de care am vorbit, cunoscutul Claudiu Richard Târziu, fost jurnalist vreme de două decenii și scriitor, prezent la Petroșani alături de doi colegi de partid de asemenea din „stratosfera” acestei formațiuni politice, un deputat și un senator arhicunoscuți publicului larg de altfel: generalul în rezervă, fost Șef al Marelui Stat Major în Armata Română, eseist și istoric, prof. univ. dr. Mircia Chelaru și medicul, doctor în filozofie, scriitor și traducător, Sorin Lavric. Toți trei au vorbit celor prezenți despre carte și nu numai și în continuare ZVJ va trece în revistă fragmente din ceea ce au avut de spus legat de carte și de conceptele din ea, astfel că cititorii vor înțelege exact ce este cu acest volum bilingv, cum a apărut ideea lui și ce mesaje și idei sunt transmise de autori, conservatori, fiindcă vorbim de o compilație de texte ce au fost citite în noiembrie 2022 la Palatul Parlamentului, la o conferință internațională de înaltă ținută unde au participat sute de invitați din țară și din zece țări europene, plus din Israel, practic toată spuma Europei ce reprezintă pe plan politic acest curent conservator.

 

Claudiu Târziu

(…) De ce ne aflăm astăzi aici, într-un cadru atât de boem, ca să zic așa? Întâi de toate pentru a vă face cunoștință cu această carte și apoi spre a vă aduce la cunoștință o gândire pe care acest volum o reprezintă și o și surprinde în anumite aspecte ale ei.

Cartea de față este rezultatul unei conferințe ținute în noiembrie anul trecut la Palatul Parlamentului, o conferință internațională, la care au participat lideri politici din zece țări europene și din Israel și de asemenea iubitori de orientare conservatoare. De ce a fost nevoie de acea conferință? Pentru că Europa, bătrânul continent și Uniunea Europeană, această alianță de state europene care nu acoperă integral continentul, trec prin multe provocări la care trebuie să aibă un răspuns, iar acest răspuns trebuie să țină cont de rădăcinile europene, de temeiurile modului de viață european și, în general, de interesul pe care ar trebui să-l aibă Europa în vedere atunci când intră în interacțiune cu alte entități, cu alte continente, cu alte state și alianțe. Este poate un moment de cotitură pentru Uniunea Europeană astăzi, nu știu câți conștientizează acest lucru, deoarece aceasta s-a abătut deja foarte mult de la ceea ce și-a propus să fie la fondarea ei. Pe de altă parte este un moment de cotitură pentru că popoarele, cu instinctul lor extraordinar de conservare, au născut anticorpi la direcția ideologică pe care merge azi UE. Acești anticorpi sunt conservatorii, suveraniștii, patrioții din statele Uniunii Europene, care se află pe un val de creștere extraordinar în opțiunile de vot ale popoarelor pe care le reprezintă. Mai pe scurt, conferința noastră – de la care a ieșit această carte – a fost menită articulării unei viziuni pentru Europa și pentru Uniunea Europeană. Trebuie văzute în paralel cele două entități. Spun asta, pentru că avem state europene care nu sunt în Uniunea Europeană, unele dintre ele vor să devină membre UE, alte nu vor, ba chiar sunt în conflict cu UE și atunci trebuie văzut cum armonizăm interesele UE în acest context. După cum veți vedea din conținutul cărții, fără să ne vorbim între participanți, a ieșit un mesaj coerent despre ce drum ar putea urma UE și cum ar trebui să vină un răspuns la provocările veacului din perspectiva UE, dar și care sunt criticile cele mai solide și dure aduse Comisiei Europene, precum și care sunt lucrurile de îndreptat în politica Uniunii Europene (…).

Colegii mei, aici de față, sunt co-autori ai volumului lansat azi, dumnealor au fost și doi dintre vorbitorii din 12 noiembrie anul trecut la conferința internațională, astfel încât nu voi insista prea mult și îi las să vă spună de carte, însă vreau să subliniez faptul că există o diferența între filo european sau pro european și acea de filo sau pro Uniunea Europeană. Iar de-aici vor mai decurge și alte diferențe (…)

Acest abuz prin care se încearcă confundarea Europei cu Uniunea Europeană trebuie respins din start în mod categoric, din multe motive, iar principalul motiv ar fi că trebuie să fim racordați la realitate. În privința diferenței dintre pro european și anti european, trecând prin euroscepticism, ori, mai precis prin euro realist, noi fiind europeni e clar că nu putem fi anti europeni. În nici un caz! Că vorbim de istorie, de cultura în care ne-am format, de spațiul unde trăim… prin tot ceea ce suntem, suntem europeni! Dar - și asta e cu totul altceva – suntem critici cu ceea ce nu merge bine în Uniunea Europeană. Asta este o dovadă de luciditate, nu de ură sau de pornire contra UE. Euroscepticii sunt cei care nu mai cred în UE. Dar noi credem că Uniunea Europeană e posibilă în continuare! Cu o singură condiție: ca ea să fie reparată pe aici pe acolo, prin locurile esențiale. Pentru că în acest moment riscă să-și provoace singură implozia, desființarea. Prin ce? Prin tot ceea ce face: ideologizare masivă, auto boicotare - și economică și culturală, prin import exagerat de persoane de pe alte continente și din alte culturi. Și atunci, trebuie găsite soluții de a se contracara aceste modalități autodistructive. Asta propunem de fapt în carte: o atitudine constructivă, o atitudine de salvgardare a UE prin întoarcerea la rădăcinile ei, prin întoarcerea la principiile fondatoare ale ei, prin întoarcerea la ceea ce au gândit părinții fondatori ai ei, care erau patrioți și creștini! Credem că salvarea UE ține de reîntoarcerea la normalitate, care din punctul nostru de vedere înseamnă state suverane, unite într-o alianță economică și politică, dar care oferă beneficii tuturor - și vedem și azi beneficiile, nu le putem ignora – dar o uniune bazată pe egalitate între membrii ei și pe respect, pe demnitate între fiecare stat membru! Nu punem dinamită UE, nu punem gând rău, nu avem nicio aversiunea față de uniune, dimpotrivă credem că este un lucru care trebuie reparat pentru ca viața noastră să fie mai bună. Din perspectiva românească nici nu ar avea cum să fie altfel, având în vedere că peste granițele țării și în spațiul UE se află peste 5 milioane de români – se mai află un milion și ceva în Marea Britanie, care nu mai este în UE (…).

Această carte este o declarație de principii, un manifest pentru o nouă Europă, în care să putem crede cu toții, o Europă așezată pe tradiții, pe valorile și principiile vechii Europe! Cartea este și o cronică a evenimentului întâmplat pe 12 noiembrie 2022, dar și un manifest, pentru că noi ne propunem să facem împreună această UE – vorbesc de acești lideri politici conservatori importanți din 10 țări ce au participat la conferință și se află și în această carte (…) Cartea este bilingvă, nu întâmplător, pentru că ea circulă în toate statele UE, la partenerii noștri din afară și este scoasă sub auspiciile Institutului de Studii Politice Conservatoare Mihai Eminescu, un institut autonom înființat de Partidul AUR ”. (…).

 

Mircea Chelaru

(…) Ceea ce a spus fratele nostru, Claudiu, partea de introspecție filozofică, dar și de aducere într-un rotund din partea lui Sorin, deoarece vă va vorbi și el, este limpede, așa cum limpezi sunt și ideile noastre.

Ce ne-am apucat noi să facem o carte și să venim aici și să despicăm firul în patru și să vorbim de Europa? Noi nu știm să ne rezolvăm problemele noastre, nu suntem în stare să ne gospodărim propria avere, nu suntem în stare să ne adunăm și să ne apucăm să facem o gospodărie colectivă, suntem toți deștepți că numai unul e prostul satului și noi vorbim de Europa!? Așa vor spune unii și se vor întreba… Da, dar acesta, Europa, este un subiect de existență a acestei națiuni. Este un subiect acuzator, trimis către AUR, că noi suntem antieuropeni! Că noi suntem anticriști, că noi suntem anti marțieni, suntem anti a orice! E drept că suntem și anti prostie și anti anti români… De ce trebuie să vorbim despre asta, dragii mei? Pentru că, unu: pe de-a parte trebuie să știm cum trebuie să eliminăm aceste gratuități, aceste ticăloșii, aceste acuze care sunt făcute pur și simplu ca și elemente de filigramaj emoțional. Și doi: apărăm Europa națiunilor, apărăm ființa europeană, apărăm cultura și civilizația, tradițiile neamului! Spunem da Europei, dar nu putem să acceptăm barbarismul unei administrații super puse care batjocorește tocmai solidaritatea, cultura, civilizația, cultura și civilizația creștină – cea care a stat la baza saltului civilizației omenirii… Se dă foc la catedrale, se schimbă menirea și rostul așa-ziselor credințe. Noi cu Europa asta deochiată aveam de face, din punct de vedere moral, social, etic.

De ce luptăm azi? Pentru că este obligația și dreptul nostru, al civilizației românilor! Pentru că civilizația românilor este fondatoare de Europă! În ultimii 20 de ani în toate marile universități din Europa, de la Roma, Strasbourg, Sorbona, Cambridge, până la cele din sus pe hartă din Suedia și așa mai departe, se demonstrează că sursa civilizatoare a plecat din acest areal carpato-danubian și se numește civilizația carpatiană (…). Mai nou ne-am trezit că francezii au scos și o carte – și vin și cu această surpriză la mine, scoasă proaspăt de trei zile – în care arată că limba, trunchiul protoromân de limbă, stă la baza formării tuturor limbilor Europei! Frederic Dijon Bernard e cumva nume românesc? Nu, domnilor, este francez, decanul Facultății de Filologie și de Limbi Antice a Universității din Strasbourg, Franța, fondată în 1860. El demonstrează lumii ce v-am zis! Noi am găsit cartea, am scormonit-o, mi-a luat șapte ani de zile și am tradus-o și o dăm românității, ca să vadă românii cine sunt! Că mai abitir de noi nu ne neagă nimeni! La primul lucru în care spui ceva bun despre români, sare câteun academist român să spună că nu-i adevărat, că eu am învățat altfel, că așa am scormonit eu din lucrările de la… Moscova, sau din lucrările nu știu a cui mare pseudo encicopled . Păi dacă așa stau lucrurile, că noi suntem fondatori de civilizație, să ne aducem aminte și că Sfântul Andrei, Întâiul chemat, a insuflat spiritul lui Hristos în această comunitate uriașă – și nu cu sabia s-a făcut creștinismul la noi, nici cu conchita spaniolă peste ocean, cu muscheta, nici cu buzduganul lui Ivan cel Groaznic, ci cu sufletul și mintea! (…)

A venit vremea nu numai să privim, precum guvizii, să luăm de bun mai tot ce vine de la Apus – da, foarte multe lucruri bune au fost, începând cu iluminismul lui Voltaire, cu Erasmus, cu Descartes, cu toată cultura superioară iluministă și renascentistă (…). Noi nu vrem o Europă care pur și simplu să ne spolieze și să ne trateze ca pe niște cetățeni de mâna a doua, să ne trateze ca pe niște oameni care sunt buni numai de rândaș, sau care să fie numai la fundul babeților din Vest, fără ca să ni se recunoască nici drepturile legate de studii, nici vechimea în muncă, poate nici dreptul la pensie. Pentru asta luptăm! Noi nu luptăm pentru a ni se da drepturi suplimentare, ci pentru a ni se da drepturile într-o Europă a egalilor! Noi în Europa asta credem și am scris și în această carte: în națiunile suverane! O Europă a națiunilor unite și a cetățenilor care să trăiască în deplin respect, unii față de ceilalți. Asta se scrie în această carte! O să găsiți în acest volum reprezentanții tuturor statelor generale: spanioli, francezi, belgieni, olandezi, germani, italieni… Bineînțeles, printre ei și noi, românii, care prin intervenția noastră nu doar că ne-am băgat în seamă, ci am arătat că noi, acest popor milenar, putem fi sursă de inteligență, de concepte, suntem oameni care avem căpătâi și care am cam terminat-o cu treaba aceasta făcută din mers, după principiul hai la muncă să muncim, dă Doamne să găsim… (…).

Cea mai mare pacoste a unui om sau a unei națiuni este aceea când nu săvârșește lucrul. În limba noastră cuvântul se numește - și e peiorativ când spui asta despre cineva – neisprăvit. Când spui un neisprăvit despre cineva, e cel mai urât lucru. Păi, dacă noi nu isprăvim lucrurile și ca națiune, atunci ce facem? Conceptul, rațiunea prin care ne-am apucat să facem această uniune a românilor într-o alianță, este tocmai de a înlătura și aceste tare comportamentale! De a readuce în prim-plan cultul muncii, al muncii respectate și bine răsplătite. Ceea ce acum nu face Europa de la Bruxelles. Da, eu vorbesc de Europa de la Bruxelles, nu de Europa vie, reală, profundă. Articolul meu din carte și de la conferința din noiembrie chiar așa se numește: Europa profundă. Cea care este ca și noi, cea care trăiește în noi. Pentru că noi o înnobilăm cu frumusețea noastră, cu inteligența noastră, cu inițiativele noastre, cu cultura noastră, cu marea putere de inovație. Da, inovație, pentru că nu există nimic pe lumea aceasta în care românul să nu găsească o soluție. În forma și după gândirea lui. Sunt alții în ziua de azi prin Europa de Vest care nici nu mai știu de ce parte se apucă ciocanul. Nu știu. Deci din acest punct de vedere, cartea este un manifest al mișcării noastre de conștiință. Pentru că AUR este de fapt o mișcare de resurecție a conștiinței naționale. Vorba lui Mihai Vodă: treziți-vă, români, că am dormit prea mult! Noi de fapt nu am dormit, noi am lâncezit și lâncezeala produce și mai adânc oboseala. Produce cea mai cumplită boală a unei națiuni: lehamitea! Care înseamnă lepădarea de sine și uitarea de celălalt. Iată de ce, prin ceea ce facem, la inițiativa institutului politic al cărui cap este Claudiu, pe care eu îl felicit public și îi mulțumesc pentru tot ceea ce face acolo, alături de Sorin și de alți colegi care sunt în permanență. Dăm semn lumii prin ce facem nu numai că vrem, nu numai că știm, dar iată că și putem. Așa, cu o mână de oameni! (...) Eminescu spunea că va veni vremea când adevărul va fi rostit de pietre! Nu e nevoie. Au început să se desfacă sulurile, cărțile, librăriile, bibliotecile. Dragii mei, această carte, Europa în care credem, este crezul nostru. Știți de ce? Pentru că Europa are la bază făuritorii din neamul românilor, iar eu astăzi vă vorbesc de o Europă românească. Peste 5 milioane de români însămânțează Europa cu visurile lor, cu viața lor, cu copii lor, cu modelul lor de viață, cu credința lor. Pentru că românii sunt exportatori de civilizație, un model de viață (…) Asta este Europa în care credem! (…)”.

 

Sorin Lavric

„Dragii mei, este pentru prima oară când mă aflu în Petroșani. În mintea mea, Petroșani a însemnat întotdeauna I.D. Sîrbu, care a plecat de-aici și a ajuns să trăiască în Craiova, printre olteni. Este un scriitor al cărui jurnal l-am citit cu o lăcomie și cu o plăcere frizând aproape viciul, la fel ca și corespondența lui. Întotdeauna când spun Petroșani, spun I.D. Sîrbu. Când am ajuns aici am venit cu o prejudecată, pentru că mintea mea lega Petroșaniul de minerit și m-am gândit că o să dau peste o urbe ponosită, prăfuită și întunecată… și când acolo am dat peste un loc admirabil în privința împrejurimilor naturale și de curățenia acestui oraș, dar și de chipurile frumoase și blânde ale oamenilor, atât cât am apucat eu să văd. Așa că mă bucur că mă aflu în mijlocul vostru!

În privința conferinței, de la care a apărut și această carte de care vorbim azi, ce mi-a plăcut cel mai mult la aceasta, desfășurată anul trecut în noiembrie, a fost faptul că toți care au fost acolo, vârful gândirii conservatoare ale politicii din Europa, vorbeau într-o limbă normală, frumoasă și nu în acest jargon politic inert cu care și eu și generalul Chelaru și Claudiu Târziu ne chinuim mințile de doi ani și jumătate de când suntem în parlament. Jargonul acesta inept care îți distruge mintea, format din cuvinte precum: capabilitate, trasabilitate, sustenabilitate, peste tot funcționare, gestionare, prorogare și tot așa… Suntem înnebuniți! Ați văzut la televizor, cam toți politicienii de azi vorbesc la fel și seamănă între ei. Ei sunt înstrăinați, sunt impersonali, nu mai au nimic personal prin felul de a vorbi. Ei bine, prin această conferință toți participanții au vorbit firesc, au vorbit într-o limbă normală, ala cum vorbește generalul Chelaru, așa cum vorbește Claudiu Târziu, așa cum mă străduiesc să vorbesc și eu în momentul de față. E foarte important pentru că pecetea lexicală e cea dintâi carte de vizită a unui politician. Iar politicienii noștri sunt alienați și goliți pe dinăuntru din cauza lipsei de cuvinte proprii și, implicit, de gânduri. Marea reușită a acestei conferințe este că prin efortul lui Claudiu Târziu am adus din multe țări din Europa și din Israel, vârfuri din partidele politice. Și în gelul acesta, adversarii noștri, care până atunci ne arătau cu degetul că suntem niște diletanți, niște neisprăviți, cum spunea generalul Chelaru mai înainte, și-au dat seama că suntem niște adversari politici redutabili și că noi am închegat în București un focar de gândire conservatoare. Și atunci le-am luat piuitul! Acesta a fost câștigul simbolic. Principalul mesaj pe care l-am transmis către Bruxelles, noi cei de-acolo - și care apare și în cartea aceasta – l-a spus deja Claudiu Târziu. Fraților, doamna Ursula Von der Leyen, dacă nu ne întoarcem la principiile pe care le-au avut părinții fondatori, atunci când au întemeiat Uniunea Europeană - și anume state suverane și națiuni creștine – atunci de această uniune a statelor europene se va alege praful! Uniunea Europeană trebuie reformată, pentru că în clipa de față în birocrația de la Bruxelles există o agresiune neo marxistă asupra statelor suverane. Acesta este primul mesaj. Al doilea mesaj este în carte despre ce înseamnă a fi conservator. A fi conservator înseamnă a fi într-o stare de legitimă apărare față de această agresiune, o legitimă apărare față de cei care vor să ne distrugă normalitatea. Din păcate, oamenii aceștia vor să ne distrugă normalitatea (…). Conservatorii sunt cei care se opun acestei agresiuni. Iar noi asta facem, apărăm ceva firesc, nu inventăm nimic! A fi conservator înseamnă să ai convingerea că progresul cu orice preț duce într-un final la dezastru (…). Adevăratele valori europene pleacă din filozofia greacă, din dreptul roman și din religia creștină. Adevărul, binele și frumosul este treimea valorică care s-a încetățenit la noi de-a lungul mileniilor. Fiecare dintre noi știm ce este frumos, bine și adevărat, fără să știi prea multă filozofie. De ce? Pentru că am preluat prin tradiție și familia tradițională aceste repere, aceste elemente (…). Iar în această carte, toți cei care au participat acolo, din Portugalia, Franța, Spania, Italia, Germania și așa mai departe, au avut același mesaj: pro european dar împotriva anormalității de azi ce încearcă să se instituie, care vor distruge valorile europene dacă continuăm așa.

Închei spunând că a fi conservator înseamnă să te întrebi tot timpul cu ce ai contribuit la binele, adevărul și frumusețea acestei lumi? Am făcut ceva pentru binele acestei lumi? Am făcut ceva sau nu? Asta este o întrebare pe care și-o pune orice conservator. A fi conservator, ca o ultimă nuanță, înseamnă să știi să distingi între tovarășul de drum și camarad. Tovarășul de drum este însoțitorul de conjunctură… mă urc în avion lângă cineva și timp de două ore stau lângă el și întrețin o conversație. Acesta este tovarăș de drum. A fi camarad, înseamnă să îmbrățișezi un crez, o cauză, în numele nației tale și în numele Dumnezeului tău (…) Pentru noi, românii de la AUR, crezul nostru este Iisus Hristos, pentru că Dumnezeu este Hristos, iar zeița este România!”.

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.