Cu prefectul Călin Petru Marian despre dezvoltarea Văii Jiului și problemele curente cu care se confruntă Instituția Prefectului de Hunedoara (I)

Interviul nostru cu prefectul județului Hunedoara poate fi împărțit în două: o parte legată de dezvoltarea turismului Văii Jiului - lucru absolut firesc dacă ținem cont că interviul a fost realizat chiar în inima Masivului Parâng, la cota 1.700 m, dar și de faptul că Valea Jiului se dorește azi, de toată lumea, să devină cu adevărat o zonă turistică importantă, după ce minele de huilă au fost închise aproape toate, rând pe rând, urmând ca și cele patru ce mai funcționează să devină istorie în scurtă vreme. Altă parte este legată de problemele și chestiunile curente cu care se confruntă prefectura și prefectul. În plus, vorbim de un interviu destul de lung, ce cu greu ar putea fi redat într-o ediție de ziar. De aceea azi vom reda doar prima parte a interviului, urmând ca în ediția de mâine să punem pe tapet și partea a doua a acestuia.

Bucuriile muntelui

- Ne aflăm în cadrul minunat al Stațiunii Parâng, undeva în apropiere de cota 1.700 de metri. Suntem după un eveniment dedicat muntelui, unde dumneavoastră, alături de autoritățile petroșenene și primarul Tiberiu Iacob-Ridzi  ați pus serios umărul, fiind pentru prima dată când această sărbătoare, stabilită încă din 2002, a fost organizată chiar în inima munților. Cum despre acțiunea aceasta vom face un material separat, haideți să nu ne îndepărtăm de munte și să vorbim de altele, legate de ceea ce țin de funcția dumneavoastră.

- Da, vom discuta, însă înainte de toate doresc să subliniez din nou că astăzi a fost Ziua Națională a Muntelui și cu ocazia aceasta vreau le spun încă o dată La Mulți Ani celor care locuiesc la munte, celor care s-au născut la munte, precum și celor care iubesc muntele. Mulți dintre cei care iubesc muntele, chiar dacă stau în Constanța, București sau alte localități de pe litoral, de la câmpie sau de deal și podiș vin cu plăcere să vadă muntele ori de câte ori simt nevoia și au posibilitatea. Sau vin să schieze ori să se bucure iarna de zăpadă. Și eu mă bucur de fiecare dată să mă întorc cumva acasă, aici la munte, fie că vorbim de Parâng sau Straja, fie că vorbim de alte zone de munte din județ ori din țară, eu fiind născut într-o zonă montană din Munții Apuseni. Iar când vin într-o zonă montană, dar și minieră, cu atât mai mult mă bucur, fiindcă eu sunt și fiu de miner, toată familia mea având tradiție în minerit, această ocupație fiind de bază în zona Țebea, acolo unde sunt născut.

Lucruri bune din Parâng

- Dacă tot ne aflăm aici, haideți să începem cu Parângul și cu turismul local. Cum vi se pare stațiunea Petroșaniului azi, față de perioada când ați fost ultima oară?

- Îmi place ce văd, stațiunea este în permanentă dezvoltare și schimbare și de fiecare dată când vin văd lucruri noi. Și asta e mare lucru! Văd lucruri care se întâmplă cumva printr-un efort concertat al autorităților publice locale, ale ministerului Sportului, ale ministerului Educației, pentru că sunt cele două baze sportive aici, CSȘ Petroșani și IEFS, ale ministerului Administrației și ale celor din mediul de afaceri. Cel mai important este faptul că avem o grijă sporită a Primăriei municipiului Petroșani și a consiliului local, dar și a domnului primar, Tiberiu Iacob-Ridzi, față de stațiune. Iar acum, la acest moment, nu putem să nu vedem și aportul celor de la consiliul județean, cu acest drum din stațiune și mai de jos, ce urcă în stațiune, asfaltat și finalizat, ceea ce nu-i puțin lucru. Cum pentru turismul de vară am auzit de la domnul primar de un proiect legat de construirea unei sănii pe șine, pe viitor Stațiunea Parâng va avea tot ce trebuie pentru dezvoltarea turismului de vară. Lucruri bune aud de la domnul primar și de la cei de-aici legate de o nouă pârtie de schi și de montarea unor noi instalații, inclusiv a unui nou telescaun. Și am văzut că în acest sens s-au făcut eforturi substanțiale pe mai multe fronturi - și chiar recent am discutat încă o dată cu doamna deputat Vetuța Stănescu, pentru că a inițiat o lege care să poată scoate din circuitul silvic o parte din suprafață, ce va fi destinată acelei noi pârtii și telescaunului – ceea ce e demn de subliniat.

Turismul în Valea Jiului

- Din câte știm și e foarte important pentru stațiune, mai este vorba și de o telegondolă care să înlocuiască vechiul telescaun…

- Da, sigur că e important… Iată că administrația locală și toți cei ce o sprijină se gândesc să facă ceva bun pentru Parâng. Stațiune care până la urmă vine pe o chestiune concertată: turismul în Valea Jiului. Pentru că avem în zonă și stațiunea din Vulcan, Pasul Vâlcan, și stațiunea din Lupeni, Straja-Vâlcan, care cumva ne-a pus pe harta turismului la nivel de țară și internațional pe linie de schi și de drumeție. Mai avem în Vale, de asemenea, să nu uităm, potențial turistic fantastic în ceea ce se cheamă zona Câmpu lui Neag-Câmpușel din Uricani, unde turismul de vară se poate dezvolta enorm, dar și în zona Șureanu Petrila, plus numeroase atracții turistice importante, precum Cheile Băniței și Peștera Bolii, Cheile Jiețului, Cheile Buții, alte sute de peșteri, cascade, lacuri glaciare și să nu uităm de Parcul Național Retezat, care are intrare și dinspre Uricani, din vestul Văii, nu doar din partea dinspre Țara Hațegului. Deci, un potențial turistic al Văii Jiului, fantastic!

- Pe viitor, cu ce ar putea sprijini mai mult prefectura, dumneavoastră ca prefect, ca reprezentant al guvernului în teritoriu, în sensul că sunt tot felul de programe naționale și europene? Oamenii din Vale ar dori să știe asta. Avem un program, Schi în Carpați, care s-a blocat, există un program integrat legat de domeniu schiabil, unde continuă să nu prea vină fonduri. Poate că dacă se rezolvă cu „Romsilva”, s-ar putea da drumul la fonduri și la programul național. Să nu uităm că domeniul schiabil din Parâng e inclus într-un program național, și nu știm exact dacă până acum s-a realizat 20% din ce trebuia să se facă! De la ministrul Elena Udrea, încoace, a existat un mare gol o lungă perioadă, cu alocări mici de sume, doar din când în când.

- Acum, ca să înțeleagă lumea ce înseamnă Instituția Prefectului, vreau să spun că este o instituție în care prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu. Conform constituției, prefectul conduce instituțiile deconcentrate, ce aparțin fiecărui minister în teritoriu. Noi, prefectura, suntem creuzetul în care se pot aduna problemele și să le transmitem mai departe guvernului, ministerelor. Nu suntem o instituție care facem drumuri, sau introducem apă și canalizare, ori rețele de gaz sau mai știu eu ce. Dar ce putem face este că putem intermedia între administrațiile publice locale și Guvernul României, implicit cu fiecare minister sau cu ministru în parte. Inițiem proiecte de hotărâre de guvern acolo unde trebuie, după cum se știe ultimul proiect de acest gen, împreună cu consiliul județean, fiind cel legat de persoanele vulnerabile de la Aninoasa. Un proiect reușit, iată că acum Primăria orașului Aninoasa are în cont 8 milioane de lei pentru construcția acelor locuințe necesare persoanelor vătămate din punct de vedere al locuințelor în urma cutremurelor repetate.

Aninoasa – un proiect reușit?

- Totuși, legat de Aninoasa și de acest proiect, lucrurile merg se pare cam încet, aici fără să vrem să dăm vina pe primăria de-acolo ori de altcineva. Se pare că din cauza birocrației excesive, oamenii vor mai avea de stat o iarnă în acele barăci sau pe unde pot?

- Din păcate, lucrurile se mișcă destul de greoi și datorită legislației și a formalităților. Orice construcție nouă pe care vrei să o faci, trebuie să o treci printr-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Acum vreo două luni s-a aprobat acest plan, apoi a trebuit refăcut studiul de fezabilitate… Chiar am vorbit cu domnul primar din Aninoasa acum câteva zile și mi-a zis că acest studiu de fezabilitate este spre finalizare, urmând ca până la sfârșitul lunii să demareze procedura de achiziție pentru construcția acelor imobile. Lucru care iar va mai dura! Dar în acest caz, ce este cu siguranță certitudine, este că acele locuințe vor fi ridicate. Iar acest lucru ni-l oferă faptul că avem, în urma proiectului de hotărâre inițiat de prefectură și consiliu județean, cele 8 milioane de lei în cont, soluția financiară cu care se pot finaliza acele locuințe atât de necesare acelor oameni.

- Dar și procedura de achiziție nu poate fi efectuată mai urgent? Știm că există în lege o procedură de urgență în astfel de cazuri. E vorba de cazuri sociale grave, e vorba de o calamitate, cutremur, deci nu e o situație normală acolo…

- Da. Procedura de achiziție va fi pe repede înainte, cumva prin faptul că acești bani au destinație pe capitolul „Situații de Urgență”. Banii au venit pe acest capitol legal. Noi avem datoria să urmărim această situație de urgență, eu fiind și președintele Comitetului județean pentru situații de urgență. Cred că ați văzut că de câte ori a fost nevoie, de câte ori s-a întâmplat vreo calamitate, Instituția Prefectului cu instituțiile deconcentrate, care sunt de asemenea reprezentate în Comitetul județean pentru situațiile de urgență, au intervenit și am dat unde s-a putut și soluții temporare. Îmi pare rău că lucrurile se mișcă așa de greu, dar mai bine e să le facem cu cap și perfect pe lege, decât să fie probleme ulterior.

Intervenții... turistice

- Ca să încheiem cu turismul, să revenim puțin. Legat de aceste programe naționale și proiecte. Puteți interveni pe lângă miniștri pentru turismul din Valea Jiului, ca să le implementeze, finanțându-le?

- Ministerul Economiei și Ministerul Turismului au la ora aceasta în derulare cele două Programe, Schi în Carpați și Programul pentru Stațiunile Balneoclimaterice. Avem și un secretar de stat din județul Hunedoara, Lucian Rus, care este exact pe acest domeniu, care ar trebui să cunoască cel mai bine cum stau lucrurile și să răspundă întrebării dumneavoastră. Dar asta nu înseamnă că nu ne preocupă acest lucru și vă pot spune că suntem în conexiune cu fiecare stațiune în parte, și aici vorbim de Straja, Pasul Vâlcan și Parâng din Valea Jiului, iar dacă mergem mai sus pe hartă, vorbim de Râușor, Hațeg și stațiunile balneo, Geoagiu Băi, Vața și Călan.

- Plus orașul turistic Uricani, cu a sa zonă turistică Câmpu lui Neag-Cheile Buții-Câmpușel… Sau nu?

- Important e să depună proiecte. Pentru că degeaba povestim povești nemuritoare, dacă nu se vine și cu proiecte viabile, proiecte mature, proiecte care să poată atrage fonduri.

- Păi, are și Uricaniul proiecte depuse, au toate. De Petroșani v-am și spus, concret, există un mare proiect, integrat, cu vechime, pentru care s-au alocat vreo 20% din fonduri pentru lucrările și investițiile propuse de primărie.

- Din ce am discutat cu domnul primar Tiberiu Iacob-Ridzi, dumnealui are proiectul și îl depune.

- Nu, ministerul îl are demult, fiind depus demult și aprobat o dată.

- Da. Numai că acum trebuie defalcat pe sursele de finanțare.

- Da. Și mai trebuie rezolvat cu „Romsilva”, cu acele terenuri, care ține proiectul pe loc, cum spuneam mai înainte…

- Legea care dă posibilitatea acelor transferuri de terenuri a ieșit, fiind modificată la acea inițiativă a doamnei deputat Vetuța Stănescu, doar că acum mai trebuie modificat un articol la noul Cod Silvic, lucru ce se va întâmpla la sesiunea parlamentară din această toamnă.

- Asta ar însemna cale liberă la investițiile publice de interes montane?

- Da, cu siguranță!

Valea Jiului – ignorată de Agenția Zonelor Montane

- Astăzi a fost prezent în Parâng, la eveniment, doamna director general din cadrul Agenției Zonelor Montane. Ne-a spus că această agenție înființată anul trecut, cu importanță pentru cetățenii și primăriile din zonele de munte, are deschise trei puncte de lucru în județ. Din păcate, niciunul în Valea Jiului, o zonă muntoasă care deține o treime din suprafața județului, cu peste 100.000 de locutori. Ca să poată rezolva un lucru minor, legat de această agenție, un om din Vale trebuie să străbată cale de 100 de km dus-întors din Petroșani până la Hațeg, o distanță chiar mai mare pentru cetățenii din Uricani, Lupeni sau Vulcan. I-am spus doamnei director acest lucru și ne-a spus că împreună cu instituția dumneavoastră va rezolva acest lucru. Ce ne puteți spune?

- Cu siguranță, ar trebui un birou al agenției acesteia și în Valea Jiului! Un argument ar fi, de exemplu, că legat de turismul de iarnă, 90% dintre turiști sunt cei care vizitează cele trei stațiuni din Valea Jiului! Chiar am discutat cu dumneaei și o să facem demersurile necesare pentru un nou post pentru Valea Jiului.

- Va fi mai greu, deoarece după cum știți, acum, la ministere și agenții se vorbește de restructurări de posturi, nicidecum de crearea de noi posturi…

- Acum, cu siguranță, nu toate lucrurile trebuie tăiate. Și sunt lucruri care trebuie făcute, pentru că s-ar putea ca printr-un post să pui în valoare mult mai multe decât ceea ce pui în valoare prin desființarea a o sută de posturi! Până va fi un punct de lucru al agenției și în Vale, cel mai apropiat birou există la Hațeg. Acea persoană de-acolo are și atribuții pe Valea Jiului. Chiar am avut discuții pe tema aceasta cu persoana respectivă. Vom căuta să găsim soluții să acoperim și mai bine localitățile acestei zone din sudul județului. Știu că există fonduri cu destinație specială pe Agenția Zonelor Montane, pentru anumite proiecte și de aceea este bine ca și cetățenii din Valea Jiului să beneficieze de un birou al acestei agenții mai aproape de casă. Vorbim de proiecte ce vizează puncte de colectare a laptelui, de puncte de colectare a fructelor de pădure și alte domenii legate de producători și de crescători de animale, dar și altele. Iar în ceea ce privește informații și tot ce ține de date legate de anumite agenții, ministere, programe și proiecte, îi anunț pe cetățeni să intre pe site-ul Instituției Prefectului. Să intre acolo și să se informeze, ori să ne pună întrebări, la care le vom răspunde. Noi suntem cei care mijlocim nevoia omului cu tot ceea ce înseamnă instituțiile publice. (Va urma)

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.