„După o experienţă de 15 ani şi după ce am avut experienţă atât în partid, cât şi în Consiliul Judeţean Hunedoara, în Parlamentul României, în Parlamentul European sau în Guvernul României, ştiu exact care sunt drumurile pe care trebuie să merg pentru a obţine ceva pentru zona mea”.

De foarte multe ori s-a auzit pe parcursul anului 2010, după scandalul izbucnit la Ministerul Tineretului şi Sportului, că deputatul democrat-liberal şi fostul ministru Monica Iacob-Ridzi va renunţa la viaţa politică. Cum zvonacii în România au creat o „facultate de zvonuri”, proprie, ridicând astfel zvonistica la rang de virtute, o parte dintre adversarii politici locali, şi nu doar, îşi frecau deja palmele de bucurie, în timp ce colegii de partid sau mulţi petroşeneni se întrebau dacă e adevărat sau nu. Multă vreme Monica Ridzi nu a răspuns tranşant la întrebările legate de acest subiect, până când, pentru prima oară, politicianul a răspuns în scris curioşilor, pe blogul personal.

Aflată la emisiunea „Vede-n faţă”, de la postul de radio „Kapital FM”, Monica Iacob-Ridzi a reconfirmat că e decisă să nu plece din politică şi că va duce lupta până la capăt pentru stabilirea nevinovăţiei sale, conside­rând că totul n-a fost decât o făcătură ieftină, un scenariu dus până la extrem de unii adversari politici, prin care aceştia au încercat să o excludă definitiv din viaţa politică. 

 

Cu toate necazurile, nu s-a gândit nicio clipă să iasă din politică

Monica Iacob-Ridzi  ne-a dezvăluit că nu şi-a pus niciodată problema să se retragă din viaţa politică, cu toate greutăţile pricinuite de scandalul legat de ministerul pe care l-a condus. Nici măcar starea de sănătate de după naşterea copilului nu a făcut-o să renunţe. Din fericire, în momentul de faţă, sănătatea politicianului şi a copilului Carol Andrei este bună, fapt pentru care îi mulţumeşte lui Dumnezeu şi medicilor. Nerenunţarea la politică şi ambiţia de a scoate adevărul la iveală, conform declaraţiilor sale, doar din res­pectul faţă de cei care i-au acordat încrederea în Parlament, dar şi din cauză că iubeşte politica prea mult. Deputatul PDL recunoaşte că politica este cea care i-a dat cele mai mari satisfacţii pe plan profesional în cei 15 ani petrecuţi în diverse funcţii politice:  „Nu m-am gândit niciodată să renunţ la politică, cred că mai degrabă s-au gândit alţii că aş putea să renunţ. Personal, deşi unii din jur încearcă să mă influenţeze, în special, persoane apropiate mie - şi aici nu mă refer la soţul meu, care m-a încurajat întotdeauna -, nu pot să renunţ la politică, după 15 ani în care mi-am dedicat viaţa, cariera, totul. Am făcut sacrificii în familie pentru politică. Eu am plecat acum 15 ani la drum în politică împreună cu soţul meu doar din dorinţa de a schimba ceva. Aveam tot ce-mi trebuie, dar cei din jurul nostru nu, şi ne deranja să vedem Valea Jiului mereu la capătul listei de priorităţi cam în orice domeniu. A fost dorinţa unor tineri de a face câte ceva mai mult pentru zona din care provin, pentru Valea Jiului, o zonă care ne-a dat totul şi unde ne-am născut. O zonă în care am crescut, în care ne-am format profesional şi în care vrem să trăim în continuare împreună cu copilul nostru. De aceea, personal, nu m-am gândit să plec vreodată, deşi, la un moment dat, au fost şi astfel de speculaţii. Confirm şi le spun acestor oameni: nu plec nici din ţară, nici din Valea Jiului! Aici este casa şi viaţa noastră, aici vrem să trăim în continuare. Tocmai de aceea am o motivaţie în plus să fac mai mult şi de-acum înainte pentru această zonă şi pentru oamenii ei minunaţi. Îmi doresc ca şi copilul meu să aibă o şansă pe care o au, de exemplu, şi copiii din marile oraşe din ţară sau din Bucureşti. O şansă pe care în acest moment copii din Valea Jiului nu o au, din păcate, dacă e să ne comparăm în această privinţă cu Capitala sau cu oraşele mai mari din ţară. Una peste alta, din politică e greu să pleci după 15 ani petrecuţi, ani în care omul politic s-a format cu greutate. Un om politic se formează în timp, se formează greu, iar cine crede că oameni politici se nasc sau se formează doar pe bani, în mod rapid şi mai ştiu eu cum, se înşeală amarnic. După o experienţă de 15 ani şi după ce am avut experienţa atât de partid, cât şi în Consiliul Judeţean Hunedoara, în Parlamentul României, în Parlamentul European sau în Guvernul României, ştiu exact care sunt drumurile pe care trebuie să merg pentru a obţine ceva pentru zona mea. Lucru pe care alţii nu au de unde să-l ştie din primul mandat. Cine crede că se implică în politică şi poate să mai şi facă, imediat, ceva pentru zona pe care o reprezintă, se înşeală şi duce în eroare şi cetăţenii (...). Sunt lucruri pe care le înveţi din mers, dar care durează, lucruri pe care nu le înveţi nici în şcoală şi nici nu le găseşti scrise în cărţi. Sunt lucruri pe care te învaţă viaţa, practica de zi cu zi şi contactul permanent cu lumea politică (...). Mi-ar fi mult mai uşor să nu fiu implicată în politică, pentru că nu e uşor să combini viaţa politică cu viaţa de familie şi cu viaţa de zi cu zi. Ar fi ceva simplu şi uşor de înfăptuit. Dar niciodată nu m-am gândit la mine şi la familia mea. M-am gândit întotdeauna la cei ce m-au susţinut, la oamenii care cred în mine şi la ce pot face eu pentru ei (...)”.

 

Decesul tatălui în 2004 a făcut-o pe Monica Iacob-Ridzi să intre în politica „mare”

Monica Iacob-Ridzi susţine că a intrat în viaţa politică parlamentară în urma unui eveniment nefericit petrecut în propria-i familie, decesul tatălui. Care ar fi decedat în urma unei greşeli medicale: „Am avut ghinionul să trec prin mai multe evenimente nefericite, de familie, mi-am pierdut tatăl într-un moment când aveam doar 27 de ani şi nu înţelegeam de ce sistemul sanitar din România nu reuşeşte să asigure o asistenţă medicală de calitate. Din păcate, tatăl meu a fost operat pe creier, greşit, a fost atunci o eroare medi­cală! Am ajuns atunci până la Colegiul Medicilor din România. Dar, din păcate, când viaţa unui om este luată nu mai poţi să faci nimic. Tocmai de aceea mi-am dorit acum să mă implic în comisia de sănătate şi familie din Parlamentul României, pentru a încerca să fac mai mult pentru zona pe care o reprezint. În 2004, când tatăl meu a decedat, din nefericire, ca urmare a unei erori medicale, am luat decizia de a mă implica şi în politica de la Bucureşti. Atunci eram consilier judeţean şi nu mă gândisem până în acel moment că vreau să mă implic în politica mare. Dacă înainte de acel eveniment, îmi doream să fiu mai aproape de casă, de familie, atunci mi-am dat seama că de aici, din Deva, Hunedoara sau Petroşani nu poţi să faci mare lucru şi că mai mult poţi să ajuţi cetăţenii - care au aceleaşi probleme ca şi tine - doar dacă pleci la Bucureşti. Atunci am şi candidat pentru prima dată la Parlamentul României”.

(va urma)

 

 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.