În dimineaţa zilei de 6 aprilie inima regizorului Marcel Șoma a cedat. De la Crăciun el se retrăsese în camera şi amintirile sale. Lumea studenţiei de la Moscova o relata cu fascinaţie. Câteodată, şi călătoriile de pe munţii din jur. Memoria îşi prezervase doar clipele fericite: din studenţie şi din realizarea unor spectacole, în care pusese mult suflet şi imaginaţie. înea mereu să mulţumească dascălilor, actorilor prieteni, care trecuseră dincolo, şi mai ales soţiei sale, Mioriţa. 

Regizorul Marcel Șoma şi-a suprapus traiectul artistic cu al Teatrului de stat „Valea Jiului” Petroşani pe o perioadă de 33 de ani, influenţându-se şi definindu-se reciproc; şi-a dăruit întreaga forţă creatoare împlinirii unei întinse serii de spectacole, unele foarte importante, pe scena acestui teatru, şi nu numai; a imprimat o seriozitate necesară actului teatral şi un profesionalism obţinut prin ani de studiu ordonat şi aplicat la una dintre şcolile importante de teatru din lume, cea stanislavskiană. 

Marcel Șoma s-a născut la 9 decembrie 1929, în Iaşi. La 8 februarie 1945, la nici 16 ani, se angajează la Secţia artistică a Uniunii Patrioţilor de pe lângă Teatrul Naţional Iaşi, acesta refugiindu-se din faţa frontului, lăsând în sarcina Uniunii păstrarea edificiului şi zestrei sale. La scurt timp se transformă în Teatrul Poporului – Regionala Iaşi, cu un sediu independent, iar la 15 august 1948, se mută cu totul, cu angajaţi şi zestre, la Bacău, devenind Teatrul de stat Bacău, deschizându-şi stagiunea cu premiera pe ţară Alarma, de Orlin Vasiliev. Marcel Șoma, după cum se precizează într-o adeverinţă, „a activat în cadrele tehnice” ale acestui teatru, „iar până la înfiinţarea legală, a activat la echipa artistică de la Teatrul Naţional Iaşi, care a luat fiinţă la 1 octombrie 1944”, urmează acest itinerar până la 

5 noiembrie 1950, când se înscrie la Institutul de teatru din Bucureşti, secţia Regie de teatru, clasa prof. I. A. Maican şi asistent Radu Miron. După promovarea anului I, 1950/1951, la 15 septembrie este trimis ca bursier al statului român în URSS la Institutul de stat de Artă Teatrală “A. V. Lunacearski”, din Moscova, unde îl are ca profesor pe I. A. Zavadski, aici 

însuşin­du-şi temeinic arta stanislavskiană. Îi are colegi pe Tudor Steriade, Călin Florian, Ion Maximilian, Hero Lupescu, Nicolae Munteanu, Marian Vasile, Matilda Urseanu, Gabriela Taub, Vasile Marcu, unii viitori regizori la teatrele importante din ţară, sau oameni de teatru, alţii regizori şi coregrafi la Opera din Bucureşti. În grupa românilor de la Moscova, erau şi cei de la Institutul de literatură „M. Gorki”, Ion Grigorescu, Petre Sălcudeanu, Tiberiu Utan, viitori scriitori. (Va urma) 

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.