Importanţa salvamontiştilor în Valea Jiului este clară, bine determinată. E superfluu să mai amintim de ce trebuie ca fiecare staţiune din Valea Jiului să aibă un centru salvamont dezvoltat, cu oameni angajaţi cu un salariu decent, care să-şi poată face treaba de salvare şi preîntâmpinare a accidentelor cât mai bine. Numai că, în loc să fie aşa, mai marii care adminis­trează ţara, judeţele sau localităţile au cam rămas datori la acest capitol. Vorbesc de turism, de creare a locurilor de muncă, de dezvoltare a Văii Jiului, dar lasă serviciul public „Salvamont” în voia sorţii. Spre exemplificare la ce am spus, în Valea Jiului, serviciile „Salvamont” - prevăzute OBLIGATORIU de lege (şi aici nu e vorba de vrut, nevrut, putut sau neputut…) - sunt doar la Lupeni, Petroşani şi Uricani. Ele se numesc servicii publice locale, dar nu au angajaţi! Aţi mai auzit aşa ceva în ţări care au turismul cât de cât dezvoltat? Nu, nici noi. Majoritatea salvatorilor montani sunt voluntari. Deci, activează din plăcere în scop nobil. Dar nimeni nu se întreabă, aceşti oameni cum activează, cu stomacul plin sau cu stomacul gol, sau cum îşi întreţin familiile. Ca să nu mai vorbim de anii necesari pensiei, de asigurările medicale şi de toate astea. Iar dacă ei lucrează cu carte de muncă altundeva (normal, că doar n-or muri de foame, în mod „voluntar”), atunci cum mai pot ei să-şi facă bine treaba în domeniul salvării vieţilor de oameni de pe munţii şi văile noastre? Întrebare fără răspuns, desigur… Există 16 angajaţi în Valea Jiului la nivelul Serviciului Public Judeţean „Salvamont”. Dar, ţineţi-vă bine, să vedeţi câţi salvamontişti din cei 16 deservesc turiştii din Valea Jiului, o zonă care deţine marea majoritate a munţilor şi staţiunilor de munte din judeţul Hunedoara: 4 (patru)! Da, aţi citit bine: la Petroşani, în bătaie de joc, doar UN SINGUR SALVATOR MONTAN ANGAJAT (deşi aria de acoperire este imensă, Munţii Parâng şi Şureanu printre altele!), la Lupeni (o altă bătaie de joc, deşi şi aici aria e foarte mare, Munţii Straja-Vâlcan şi Pasul Vâlcan, Munţii Retezatul de Mijloc!) - doi salvatori montani şi la Uricani - un salvator montan (o a treia bătaie de joc, din moment ce Uricaniul este oraşul din ţară cu cea mai mare suprafaţă, salvamontiştii trebuind să acopere o zonă vastă a Munţilor Vâlcan şi Retezat (zona lacurilor şi nu numai!). Restul din cei 12 rămaşi sunt şeful serviciului contabil şi directorul resurse umane (deci birocraţi), plus alţi nouă salvatori montani repartizaţi câte unu-doi pe aşa-zisele puncte de lucru, respectiv serviciile publice locale din teritoriu. Nu avem nimic cu salvamontiştii din Munţii Poiana Ruscăi, sau alte dealuri din nordul judeţului, dar cu excepţia celor doi salvamontişti care se ocupă de zona Retezat (zona dinspre Haţeg-Hunedoara), sau a celui care veghea­ză Munţii Orăştiei, ceilalţi şase salvamontişti montani sunt în plus. Mai bine erau repartizaţi tot în Valea Jiului, unde se concentrează atât traseele turistice, cât şi staţiunile de munte şi nu trimişi să vegheze Mureşul, sau pe la Geoagiu Băi ori Băile Călan… Şi chiar dacă se dubla numărul salvamontiştilor cu carte de muncă la serviciile teritoriale din cele trei localităţi şi tot era ceva mai bine. Ca să nu spunem că la Petrila ar trebui înfiinţat un Centru „Salvamont”, ca şi în municipiul Vulcan, fiind de neconceput ca o mână de oameni să se ocupe de mai mulţi munţi şi zone muntoase grele, parcurgând uneori, fără maşini de teren sau utilaje speciale, în condiţii grele, zeci de kilometri, în căutarea unor rătăciţi sau dispăruţi. Prezent la emisiunea „Verde-n faţă” de la televiziunea „Kapital TV”, şeful Serviciului „Salvamont” Lupeni, George Resiga, care este şi vicepreşedintele Centrului Naţional Salvamont, a recunoscut toate cele de mai sus, arătându-se deosebit de îngrijorat de această stare de lucruri (de care acum ceva timp ne vorbea, la acelaşi post TV, şi şeful Serviciului „Salvamont” Petroşani, Dumitru Bârlida). „Serviciul judeţean este foarte bine pus la punct, şeful de serviciu este un ordonator principal de credit care coordonează activitatea, contabilul este necesar, directorul de resurse umane de asemenea. Dar cred că era important să fie angajaţi cu carte de muncă şi mult mai mulţi salvamontişti montani la cele trei servicii publice din Lupeni, Petroşani sau Uricani. Legislaţia ne obligă ca o echipă să fie formată din minim şase salvatori montani atestaţi pe tură. Deci, ar fi fost un total de 36 de salvamontişti în cele trei servicii locale! Obligativitatea administraţiilor publice locale este, conform Legii 29 (este o lege trecută prin Parlament şi nu o hotărâre de guvern sau ordonanţă!), aceea de a avea aceste servicii pe zonele unde există înfiinţate zone schiabile. Iar ca număr se specifică clar, cum am mai spus, minim şase angajaţi. Imediat ce va apare Legea Pârtiilor - probabil chiar la finalul anului, dacă nu până la primăvară -. administraţiile locale vor fi obligate să aibă nu doar Salvamont cu minim şase băieţi calificaţi în domeniu pe tură, care să facă patrulare şi prevenire pe zona schiabilă, vor fi obligate să aibă angajaţi până şi securizatori de pârtie şi nivocultor!”, a declarat George Resiga. „Unde-i lege nu-i tocmeală”, spune un vechi proverb românesc. Nu şi în cazul administraţiilor judeţene şi locale din Valea Jiului, care închid ochii şi se prefac că nu cunosc legea. Mai grav, nimeni nu le trage de mânecă că încalcă FLAGRANT legea. În urma acestui material cineva dintre factorii de decizie (poate reprezentantul guvernului în teritoriu, prefectul judeţului, poate altcineva…) ar trebui să se sesizeze. Şi, imediat, primăriile din Petroşani, Lupeni, Uricani, din Vulcan (deoarece acum şi la Pasul Vâlcan există pârtii de schi, în plus se intenţionează unirea pârtiilor cu Straja cât de repede) ar trebui să facă angajări. Ceea ce nu ar însemna decât normalitate şi respectarea legii, nimic altceva. Dar suntem convinşi că nu se va întâmpla asta, ca la noi la nimeni… De ce? Simplu… Primarii vor motiva că nu sunt bani, că sunt îngheţate angajările în sistemul public, că nu e cazul… Gândiţi-vă ce îi va spune primarul Resmeriţă lui George Resiga, de exemplu, când la Lupeni sunt datorii la şcoli şi primarul spune că nu sunt ale primăriei şi să le plătească ale cui sunt…

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

---

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL. 
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.