Ziarul Vaii Jiului

Turism

02.10.2008, 12:14:55 | 0 comentarii | 782 vizualizari

Drumeţie pe cãrãri de munte (X)

Articole de acelasi autor

Tradiţii şi obiceiuri / Povestea continuă…!

Să ne păstrăm datinile, tradiţiile şi obiceiurile

Reporter în istorie / Istorie şi legendã - Legenda descãlecatului (II)

O notã tristã din colonia Brãtianu

Istorie şi legendã (I) / (Legenda descãlecatului)

Drumeţie pe cãrãri de munte (XII)

Drumeţie pe cãrãri de munte (XI)

Drumeţie pe cãrãri de munte (VIII)

Drumeţie pe cãrãri de munte (VII) / “Din dunga pãdurii se vãd munţii. Din munţi se vãd munţii, din inima noastrã se vãd munţii”

Drumeţie pe cãrãri de munte (VI) / “Ce mi-a fost mai drag pe lume, cãrãruşa din pãdure”

de Petru BOLOG - Cimpa

La orizont n-apare nicio umbrã Şi totu-i risipit în ceaţã...

Omul, printre atâtea semne distinctive ca fiinţã raţionalã, îl are şi pe acela de a simţi şi trãi nevoia deplasãrii în spaţii diverse, în spaţii montane, mânat de dorinţa de a cunoaşte şi de a medita asupra unor realitãţi depãrtate de modul sãu de viaţã şi de muncã. Facem turism şi drumeţii pentru a lua contact cu lumi, mentalitãţi, comportamente, obiceiuri, tradiţii diferite, în scopul satisfacerii multor trebuinţe ale noastre. Omul de astãzi, supus atâtor influenţe, fiecare cu gradul sãu de intensitate şi de pozitivitate, simte altfel necesitatea cãlãtoriei. În viaţa omului modern gradul de confort a crescut. Putem spune cã prin contactul direct cu natura dispar la om anumite caractere de comoditate, sedentarism, devine mai puternic, mai rezistent la greutãţile vieţii oferite de societatea contemporanã în care trãieşte. Turismul este o valoare a civilizaţiei moderne. Dacã civilizaţia este tentativa omului de a transforma natura, creând în acest fel o realitate proprie, umanã, turismul exprimã stãruinţa omului de a se integra în mediul natural, de a-l cunoaşte mai bine şi de a profita de toate binefacerile sale. S-a afirmat, de pildã, cã stresul determinat de actuala civilizaţie socio-economicã ar obliga individul sã caute mijloace de compensaţie pentru oboseala, monotonia, uniformitatea mişcãrilor sale în timpul muncii. Unul din acestea ar fi turismul, excursia şi drumeţia. Nimic neadevãrat, acestea sunt capabile sã ofere satisfacţii la trebuinţe greu de realizat în mediul obişnuit de muncã. O tendinţã a omului de a reveni din timp în timp la activitãţi ce l-au lansat iniţial pe scara evoluţiei naturale ca fiinţã specificã este evidentã şi ea se manifestã, ca atare, la omul contemporan. Însã nu cu sensurile iniţiale primare ci îmbogãţite, transformate. Prin ce? Prin culturã, prin aspiraţia individului de a realiza o nevoie culturalã, adicã setea nepotolitã de a cunoaşte, de a înţelege şi de a şti. Vorbim, se înţelege, de omul preocupat de realizarea sa ca personalitate, ca fiinţã dornicã de a cuprinde întregul ansamblu de valori. Poţi fi cu adevãrat turist numai dacã poposeşti într-un loc turistic şi faci excursii periodic fãrã a fi preocupat de însuşirea unui volum de cunoştinţe? Întrebare fireascã atunci când discutãm despre turismul cultural. Menţionez cã acest gen de turism este o modalitate esenţialã de difuzare şi cunoaştere a culturii, de pãtrundere în universul fascinant al creaţiei. Mai mult, prin turism şi drumeţie poate lua naştere un tip specific de culturã. A fi un om cult ar însemna înmagazinarea unui volum cât mai mare de cunoştinţe ca şi capacitatea de a le reproduce. În drumeţia pe cãrãri de munte, fãcutã împreunã cu camaradul meu, am întâlnit oameni simpli, primitori, deschişi la dialog şi îndrumare, oameni care încã mai respectã tradiţiile şi obiceiurile strãbunilor noştri. Am vãzut acest lucru la cei doi ciobani de pe muntele Puru, din masivul Şureanu. La ora 19:05 minute am intrat pe poarta larg deschisã a Cabanei Şureanu. În partea stângã a drumului la 50 de metri de cabanã, o troiţã, loc de închinãciune la bunul Dumnezeu, pentru turişti şi drumeţi. În faţã apare cabana nouã, locul de recepţie şi cazare. Puţin spre dreapta este cabana veche modernizatã de cãtre armata românã. Ambele cabane sunt administrate de cãtre armata românã şi sunt şi centru de instruire. O curãţenie în perimetru exemplarã. Am întrebat administratorul dacã se pot caza şi turişti, iar rãspunsul a fost: “- Poftiţi, poftiţi, cu mare plãcere cazãm turişti doar cã trebuie sã vã legitimãm, sã aveţi un act de identitate”.

Va urma.

Comentarii articol (0 )

Nu exista niciun comentariu.

Adauga comentariu

   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

Îți dorești o presă liberă și independentă? Alege să o susții!

Banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt esențiali pentru a susține pe termen lung articolele, investigațiile, analizele și proiectele noastre.

Poți contribui cu donații prin Pay Pal sau prin donatii directe în contul
Ziarul Vaii Jiului SRL.
CONT LEI: RO94BTRL02201202K91883XX, deschis la Banca Transilvania.